Relevanța cazului
Complexitatea legilor de restituire a proprietăților preluate abuziv în perioada regimului comunist, incoerențele legislative și jurisprudențiale care s-au produs ca urmare a modificărilor legislative de-a lungul timpului în acest domeniu, precum și numărul mare de cereri de restituire rămase nesoluționate au impus necesitatea adoptării unui cadru normativ unitar pentru urgentarea și finalizarea procesului de restituire – Legea nr. 165/2013.
Prin această lege s-a reglementat sistemul de compensare prin puncte, aplicabil în situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv nu mai este posibilă.
Regretabil, evaluările Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nu sunt, din varii motive, întotdeauna juste, aspect ce impune sesizarea instanței cu o cerere în anularea deciziei și obligarea autorității la emiterea unei noi decizii de compensare care să respecte întocmai dreptul persoanei interesate. Speța de față prezintă relevanță tocmai din prisma obținerii unui succes de către echipa de avocați Brisc Legal, constând în anularea parțială a unei astfel de decizii, precum și obligarea Comisiei la emiterea unei noi decizii de compensare, care să aibă în vedere întinderea întregului drept de proprietate asupra terenului preluat abuziv în perioada regimului comunist.
Sinteza stării de fapt
În fapt, reclamantelor le-a fost comunicată Decizia de validare parțială emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), prin care autoritatea a decis validarea parțială a dreptului, respectiv doar pentru suprafața de 1275 mp din cea totală de 5100 mp, ce a făcut obiectul dosarului de despăgubiri.
În preambulul Deciziei se indica faptul că reclamantele au dreptul la o cotă de 2/8 de pe urma tatălui acestora, decedat la momentul emiterii deciziei, având în vedere că cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate a fost formulată de mama acestora, în calitate de soție a tatălui și moștenitoare pentru cota de 2/8 conform certificatului de moștenitor. Cu alte cuvinte, reclamantelor nu li s-a recunoscut un drept propriu la reconstituire după tată, ci exclusiv cota de 2/8 moștenită după defuncta mamă, motivat de împrejurarea că nu au formulat o cerere proprie de reconstituire.
DERULAREA LITIGIULUI ÎN FOND, ÎN FAȚA TRIBUNALULUI MUREȘ
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantele reprezentate de Horațiu Brisc avocat specializat în restituirea imobilelor preluate abuziv, au solicitat, în principal, anularea Deciziei de validare parțială și obligarea CNCI la emiterea unei noi decizii de compensare pentru întreaga suprafață de 5.100 mp, într-un număr de puncte astfel cum va rezulta urmare a determinării în mod corect a amplasamentelor terenurilor în discuție.
Echipa de avocați din cadrul Brisc Legal a susținut că, raportat la motivul de validare parțială, CNCI a apreciat eronat că omisiunea reclamantelor de a formula o cerere proprie de reconstituire a dreptului de proprietate, în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991 sub sancțiunea decăderii, determină excluderea dreptului lor la despăgubirile ce le-ar reveni drept moștenire proprie după tată. Astfel, reclamantelor nu li se recunoaște un drept propriu la reconstituire după tată, ci exclusiv cota de 2/8 moștenită după defuncta mama, singura moștenitoare acceptată după autorul tată, căreia i s-a recunoscut un drept propriu pentru reconstituirea aferentă suprafeței de 5100 mp prin raportare la formularea cererii în nume propriu și în termenul legal.
În dovedirea dreptului reclamantelor, avocat Horațiu Brisc a arătat că o asemenea aplicare și interpretare a legii a fost realizată de CNCI cu nerespectarea regulilor de moștenire legală.
Invocând prevederile Codului civil 1864, reclamantele, prin avocat, au arătat că partea renunțătorului profită coerezilor săi, iar dacă este singur, succesiunea trece la gradul următor și că potrivit Legii nr. 319/1944, soţul supraviețuitor moștenește întreaga avere a celuilalt soț în lipsa rudelor indicate de lege. Reclamantele au învederat că omisiunea formulării unor cereri proprii din partea altor categorii de moștenitori legali, ce ar echivala cu o renunțare corespondentă a acestora la moștenire, profită prin acrescământ soției supraviețuitoare, adică mamei reclamantelor, singura care a formulat o cerere proprie.
Astfel, aceasta va veni singură la moștenirea după defunctul autor, tatăl reclamantelor, în ceea ce privește suprafața de teren de 5100 mp ce face obiectul dosarului de despăgubiri, urmând să i recunoască dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate prin echivalent cu privire la întreaga suprafață menționată, nu doar cu privire la suprafața de 1275 mp. Avocatul reclamantelor a arătat că aceasta este aplicarea și interpretarea corectă a regulilor în materia reconstituirii dreptului de proprietate consacrată pe cale jurisprudențială, iar nu interpretarea avută în vedere de CNCI la momentul emiterii deciziei de validare parțială.
CNCI a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată. În susținere, CNCI a arătat că propunerea de validare parțială a fost motivată de faptul că reclamantele au dreptul la cota de 2/8 de pe urma tatălui, având în vedere faptul că cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate a fost formulată de mama acestora, în calitate de soție a autorului și moștenitoare pentru cota de 2/8.
SOLUȚIA TRIBUNALULUI MUREȘ
Tribunalul Mureș, în acord cu raționamentul dezvoltat de echipa de avocați Brisc Legal, a reținut că mama reclamantelor a solicitat întreaga suprafaţă de teren de 5100 mp, nu doar cota ce i-ar reveni în calitate de soţie supravieţuitoare. Astfel, în concordanță cu susținerile avocatului, instanța a reținut că beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate doar acei moştenitori care formulează cererea, aceştia urmând a culege prin acrescământ şi cotele cuvenite celorlalţi moştenitori care nu au formulat cerere în condiţiile Legii nr.18/1991.
Pe cale de consecinţă, instanța a statuat că în mod eronat a apreciat CNCI că cererea de reconstituire formulată de mama reclamantelor poate fi încuviinţată doar în limita cotei de 1/4 care îi revine acesteia în concurs cu ceilalţi moştenitori legali, fiind evident faptul că nici valoarea despăgubirii cuvenite nu a fost corect stabilită, urmând ca la calculul acesteia să se aibă în vedere întreaga suprafaţă de 5100 mp, iar nu doar suprafața de 1275 mp.
În aceste condiții, Tribunalul Mureș a admis contestația formulată și a dispus obligarea CNCI la emiterea deciziei de compensare, pe numele contestatoarelor pentru imobilul teren în suprafată de 5100 în considerarea unui număr de 956.250 puncte de compensare, obținându-se o despăgubire de patru ori mai mare față de cuantumul acordat de autoritate.
CNCI s-a prevalat și de calea de atac a apelului, reiterând motivele pentru care a emis o Decizie de validare parțială și fără a dezvolta raționamente juridice noi. În aceste condiții, Curtea de Apel Cluj a respins apelul CNCI, Sentința Tribunalului Mureș fiind menținută în integralitate.
Vezi mai multe despre asistența noastră în obținerea despăgubirilor ANRP.