Judecata în fața Tribunalului Mureș
În această speță, contestatorii au solicitat instanței de judecată anularea Deciziei emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), prin care li se respinsese cererea de acordare a măsurilor compensatorii pentru un teren situat în prezent în intravilanul municipiului Târgu Mureș, în suprafață de 8.100 mp. Reclamând caracterul nelegal al deciziei, aceștia au solicitat validarea propunerii formulate de Comisia județeană Mureș prin Hotărârea din 2001 și acordarea unui număr corespunzător de puncte compensatorii, în temeiul Legii nr. 165/2013.
În fața Tribunalului Mureș, contestatorii au susținut că sunt moștenitorii legali ai proprietarului deposedat și că au formulat cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege, fiind în posesia tuturor documentelor justificative, inclusiv acte de proprietate și certificate de moștenitor. De asemenea, au invocat faptul că terenul nu mai putea fi restituit în natură, fiind retrocedat altor persoane, iar singura formă de reparație posibilă rămânea compensarea prin puncte.
CNCI a apărat decizia de invalidare invocând că cererea de reconstituire ar fi fost formulată de o persoană decedată, fapt ce ar atrage nulitatea acesteia. Tribunalul Mureș a analizat acest aspect și a concluzionat că argumentul este nefondat. Din actele depuse la dosar rezulta că cererea de reconstituire nu a fost completată și semnată de defunctul autor, ci de către moștenitorii acestuia, care au acționat în nume propriu, astfel cum permite legea. Mai mult, instanța a reținut că existența dreptului de proprietate nu a fost contestată nici de CNCI, nici de alte instituții implicate de-a lungul timpului în procedură.
În ceea ce privește modalitatea de compensare și valoarea despăgubirii, Tribunalul a constatat că, întrucât terenul nu a putut fi restituit în natură, se impunea acordarea de despăgubiri în puncte. S-a aplicat grila notarială din anul 2021, considerată de instanță relevantă prin raportare la data emiterii deciziei CNCI, și s-a aplicat coeficientul de corecție de 0,75 pentru teren arabil intravilan, rezultând o valoare de 187,5 lei/mp. Calculul total al despăgubirilor a fost de aprox. 1.500.000 lei, suma exprimată în puncte compensatorii. În consecință, instanța a anulat decizia CNCI și a obligat comisia să emită o nouă decizie prin care să valideze propunerea Comisiei județene Mureș și să acorde fiecărui contestator 50% din totalul punctelor.
Judecata în fața Curții de Apel Târgu-Mureș
Atât contestatorii, cât și CNCI au declarat apel împotriva acestei hotărâri. CNCI a reiterat susținerea potrivit căreia cererea de reconstituire ar fi fost nulă, reluând argumentele respinse anterior. Curtea de Apel a reținut însă că instanța de fond a analizat în mod corect toate documentele și a concluzionat întemeiat asupra valabilității cererii. În acest sens, apelul CNCI a fost respins ca nefondat.
Contestatorii, în schimb, au susținut că valoarea punctelor acordate este inferioară celei reale, întrucât instanța de fond ar fi trebuit să aplice grila notarială valabilă în anul 2022 – mai avantajoasă pentru persoanele îndreptățite – și să recunoască caracteristica din prezent a terenului, care nu ar fi fost de arabil, ci curți-construcții, conform documentelor cadastrale și reglementărilor urbanistice din prezent. Ei au cerut astfel atât recalcularea despăgubirii în baza grilei notariale din 2022, cât și eliminarea coeficientului de corecție de 0,75, ceea ce ar fi condus la o valoare mai mare a punctelor cuvenite.
Anul relevant pentru stabilirea cuantumului punctelor pe grila notarială
Curtea de Apel, analizând ansamblul probelor, a confirmat dreptul la despăgubire al contestatorilor și caracterul legal al cererii acestora. În ceea ce priveşte grila notarială în baza căreia se impune stabilirea punctelor de despăgubire cuvenite reclamanţilor ca urmare a stabilirii obligaţiei de validare a propunerii de despăgubire, criticile reclamanţilor au fost considerate întemeiate, având în vedere deciziile obligatorii corect indicate în declaraţia de apel, respectiv Deciziile nr. 48/2023, 9/2022 şi 57/2022 ale Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.
Prin urmare, în ceea ce priveşte determinarea grilei notariale care se aplică conform art. 21 alin 6 din lege relevantă este împrejurarea că decizia contestată o reprezintă o decizie de invalidare astfel că evaluarea imobilului, în ipoteza anulării deciziei este efectuată conform art. 35 alin 2. În acord cu deciziile anterior citate s-a reținut că prevederile art. 21 alin 6 din Legea nr. 165/2013 care impun ca evaluarea imobilului să se facă în funcţie de grila din anul anterior emiterii deciziei de către Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor se referă numai la ipoteza în care decizia comisiei contestate o reprezintă o decizie de validare prin care comisia stabileşte punctele de compensare cuvenite persoanei îndreptăţite.
Spre deosebire de acestea, în ipoteza în care comisia nu soluţionează dosarul sau emite o decizie de invalidare evaluarea imbilului şi deci stabilirea punctele de compensare nu este făcută de către comisie ci, în situaţia admiterii contestaţiei, stabilirea punctelor de compensare cuvenite contestatorilor şi deci evaluarea bunului se face potrivit art 35 din lege direct prin hotărâre judecătorească.
Ca urmare a aplicării evaluării pe grila notarială din anul 2022, s- a stabilit un cuantum majorat al despăgubirilor la suma de aprox. 1.750.000 puncte, respectiv o creștere de peste 16%, în linie cu creșterea valorilor imobiliară de la un an la altul în zona de referință.
Aplicarea procentului de reducere în considerarea categoriei de folosință de la data preluării
În ceea ce priveşte însă critica apelanţilor cu privire la aplicarea procentului de reducere de 75 % instanţa constată în acord cu prima instanţă că acest procent de reducere se impune a fi aplicat deoarece evaluarea imobilului se face conform art. 21 alin 6 din Legea 165/2013 “în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia.” Prin urmare, cum la data preluării imobilul avea categoria de folosinţă arabil, astfel cum rezultă din cererea de reconstituire, cererea de adeziune şi din registrul agricol, este lipsit de relevanţă pentru evaluarea despăgubirii cuvenite reclamanţilor împrejurarea că în prezent terenul pentru care se solicită acordarea despăgubirii ar avea categoria curţi construcţii.