Avocat Cluj litigii Curtea de conturi și Legea nr. 98/2016 – pretinse daune derivate din contracte de achiziții publice – admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune al Municipiului Cluj-NapocaRelevanța cazului

Relevanța cazului

În vederea satisfacerii nevoilor de interes general, autoritățile și instituțiile publice precum și organismele de drept public încheie cu operatorii economici contracte de achiziții de lucrări, de produse sau de servicii. Aceste raporturi juridice între autoritate și operatorul economic prezintă anumite particularități față de contractele de drept civil încheiate de particulari și generează litigii de contencios administrativ, acestea judecându-se după legile speciale în materie.

Încălcarea de către una dintre părți a obligațiilor din contractul de achiziție publică naște în patrimoniul cocontractantului său dreptul de a solicita daune interese pentru repararea prejudiciului cauzat. Pentru valorifica sa, acest drept trebuie exercitat în fața instanței de judecată în termenul de prescripție prevăzut de lege.

În speță, avocații Brisc Legal specializați în litigii de achiziții publice, au obținut pentru societatea pârâtă o soluție favorabilă, aceasta fiind exonerată de plata daunelor în cuantum de 438.131 lei solicitate de Municipiul Cluj-Napoca pentru o pretinsă nerespectare a unui contract de achiziții publice.

Sinteza stării de fapt

În fapt, pentru efectuarea lucrărilor de reparații curente de urgență și întreținere la unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca a organizat în anul 2013 și 2015 proceduri de achiziție de lucrări, iar modalitatea de atribuire aleasă a fost cererea de ofertă pentru încheierea unui acord cadru. De asemenea, s-a precizat că vor fi încheiate acorduri-cadru cu mai mulți ofertanți, iar contractele subsecvente se vor încheia prin reluarea competiției.

Astfel, în anul 2013 și anul 2015, au fost încheiate acordurile cadru. În acordurile cadru s-a stipulat că aceste contracte subsecvente de execuţie lucrări se vor încheia ori de câte ori este necesară execuţia lucrărilor ce fac obiectul acordului cadru. În acest sens, promitentul-executant s-a obligat să execute lucrările la prețurile unitare stabilite în acordul-cadru.

Astfel, în vederea realizării obiectului acordurilor cadru încheiate, ofertanții au fost invitați să participe la proceduri de reofertare de către achizitor, fiind precizat că atribuirea contractelor subsecvente se va face având în vedere criteriul „prețul cel mai scăzut”. Așadar, elementul care a făcut obiectul reluării competiție între operatorii economici pentru atribuirea contractelor subsecvente este prețul unitar.

Pentru încheierea contractelor subsecvente, din anul 2015, au avut loc mai multe proceduri de reofertare pentru efectuarea lucrărilor de reparații, la fiecare unitate de învățământ existând o singură ofertă, care nu a fost îmbunătățită de către operatorii economici.

În anul 2016, în urma verificărilor efectuate de către Camera de Conturi Cluj, aceasta a stabilit prin Decizie că, pentru lucrările de „Reparații curente, de urgentă și întreținere la unele unități de învățământ preuniversitar din Municipiul Cluj-Napoca” au fost atribuite și încheiate contracte subsecvente cu încălcarea prevederilor legale, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă estimată de 2.690.672 lei. În esență, organul de control a reținut că în fapt nu a fost reluată nicio competiție, existând o înțelegere între operatorii economici și nu s-a obținut nicio îmbunătățire a ofertelor din acordul cadru, întrucât pentru fiecare unitate de învățământ a fost încheiat contract subsecvent cu acel executant care a avut de regulă prețul cel mai mare, care de altfel a fost și singurul ofertant.

DERULAREA LITIGIULUI ÎN FOND, ÎN FAȚA TRIBUNALULUI CLUJ – SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Prin cererea de chemare în judecată, Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de reclamanți, au solicitat în contradictoriu cu pârâtele, printre care și societatea pârâtă reprezentată de avocații de achiziții publice Brisc Legal, obligarea acestora la repararea prejudiciului cauzat în procedura de reofertare din 2015.

Reclamanții au susținut că executanții pârâți aveau obligația de a executa acordurile cadru încheiate cu bună-credință și să depună oferte serioase, îmbunătățite, însă din constatările Camerei de Conturi Cluj, contractanții cu prețurile cele mai mici din acordurile cadrul nu au depus oferte să execute lucrările, ci au depus oferte contractanții cu prețurile cele mai mari, nefiind în acest sens nicio concurență, ci din contră fiind o aparentă înțelegere între aceștia, contrară Legii nr. 21/1996.

Societatea pârâtă reprezentată de avocat Horațiu Brisc a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune și respingerea cererii de chemare în judecată drept prescrisă, în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată drept inadmisibilă prin raportare la finele de neprimire derivat din modalitatea de calificare a acțiunii, iar în final, respingerea cererii de chemare în judecată drept neîntemeiată.

Referitor la prescripție, societatea pârâtă, prin avocat Brisc Horațiu, a susținut că în lipsa incidenței unor dispoziții speciale, vor fi aplicabile prev. art. 2517 Cod civil care instituie termenul general de prescripție de 3 ani, ce va începe să curgă de la data nașterii dreptului, cunoscută sau ce trebuia să fie cunoscută de titular și că indiferent de temeiul conceput de reclamanți, momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție este momentul plății sumelor în baza contractelor subsecvente.

Mai mult, s-a învederat instanței că potrivit dispozițiilor legale incidente în speță, actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuții de control, prin care s-a stabilit obligația de a acționa pentru recuperarea unui prejudiciu produs ori rezultat în urma plății a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripție extinctivă a acțiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a persoanei culpabile.

Prin raționamentul dezvoltat, echipa de avocați Brisc Legal Cluj a arătat că paguba constatată, preexistentă raportului Curții de Conturi, trebuia să fie cunoscută independent de constatările organului de control, cu atât mai mult cu cât raportul a fost efectuat în baza actelor aflate în posesia entității controlate – UAT Cluj-Napoca – și că izvorul obligației debitorului nu îl reprezintă actul de control al Curții de Conturi sau al unui alt organ cu atribuții de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba invocată. Acest aspect a fost statuat inclusiv printr-o Decizie a Înaltei Curți de recurs în interesul legii din 2019.

În continuare, societatea pârâtă a învederat instanței că Municipiul Cluj-Napoca, în calitate de entitate contractantă, nu avea dreptul să stea în pasivitate, ci trebuia să depună toate diligențele pentru depistarea existenței unor eventuale pagube cauzate în urma încheierii contractelor subsecvente în discuție. Societatea pârâtă a apreciat, în mod întemeiat, că momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție al dreptului material la acțiune este momentul încheierii contractelor subsecvente.

Referitor la caracterul neîntemeiat al solicitării Municipiului Cluj-Napoca de obligare a societății pârâte la plata sumei de 438.131,47 lei, Brisc Legal – avocați litigii Curtea de conturi, a arătat că în cadrul procedurilor de reofertare derulate în executarea fiecăruia dintre cele două contracte cadru, societatea pârâtă a ofertat preturi egale cu cele din acordurile cadru, respectând astfel obligația de a nu reoferta prețuri ce ar depăși pe cele din contractele cadru.

Conform legii, participarea la procedura de atribuire a contractelor subsecvente este un drept și nu o obligație, sens în care împrejurarea că nu au existat contra-oferte cu ocazia procedurilor de reofertare la care a participat societatea pârâta sau că aceasta nu a participat la toate reofertările subsecvente este irelevantă.

Astfel, participarea societății pârâte la reofertări a respectat cele două reguli generale, respectiv i)obligația de a nu participa la reofertări cu prețuri majorate față de contractul cadru și ii)exercitarea dreptului de a participa doar la unele dintre procedurile derulate cu ocazia contractelor subsecvente.

În fine, societatea pârâtă a arătat că reclamanții au omis să ofere vreo detaliere asupra modalității în care au împărțit cuantumul prejudiciului de 2.690.672 lei stabilit de Curtea de Conturi, atribuirea sumei 438.131,47 lei drept prejudiciu cauzat de societatea pârâtă fiind arbitrară și fără fundament legal. Totodată, reclamanții nu au imputat societății pârâte vreo neexecutare a prevederilor contractelor subsecvente.

CELE REȚINUTE DE TRIBUNALUL CLUJ

Instanța, analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de societatea pârâtă prin avocat, a reținut în acord cu susținerile acestuia că fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a avut loc în momentul în care au fost încheiate de către reclamanţi contractele subsecvente cu pârâtele, adică în anul 2015. În aprecierea instanţei, în acord cu susținerile dezvoltate de echipa noastră de avocați, reclamantul, dacă nu a cunoscut, cel puţin trebuia să cunoască pabuga în momentul în care a încheiat contractele subsecvente.

Astfel, Tribunalul Cluj a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de societatea pârâtă și a respins, ca prescrisă, cererea de chemare în judecată formulată de Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca, societatea pârâtă fiind exonerată de la plata sumei de 438.131 lei.

DERULAREA LITIGIULUI ÎN FAZA RECURSULUI, ÎN FAȚA CURȚII DE APEL CLUJ

Hotărârea Tribunalului Cluj a fost recurată de către Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca, aceștia susținând, printre altele că, hotărârea Tribunalului a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În susținere, au reluat argumentele de la fond și au arătat că prin hotărârea recurată, prima instanță a omis faptul că simpla încălcare a dreptului subiectiv, deşi implică naşterea dreptului la acţiune, nu atrage şi începutul prescripţiei extinctive, dacă titularul dreptului la acţiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care legea leagă naşterea dreptului la acţiune. Aceștia au arătat că prejudiciul nu putea fi cunoscut la momentul încheierii contractelor subsecvente.

Curtea de apel Cluj a reținut că promovarea unei acţiuni din start prescrisă conturează culpa exclusivă a reclamanţilor care nu au ţinut cont de dispoziţiile legale în materie de prescripţie. În acest context, Curtea a reaminiti că dezlegarea dată problemelor de drept în cadrul procedurilor de recurs în interesul legii este obligatorie erga omnes, iar nu doar pentru instanţe, astfel încât administraţia, care constituie un element fundamental al statului de drept, este ţinută la rândul său să respecte hotărârile în interesul legii sau pentru dezlegarea unor chestiuni prealabile.

Prin urmare, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat recursul declarat de Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca, menținând soluția instanței de fond sub toate aspectele.

Choose the Brisc Legal team of lawyers from Cluj-Napoca for solving your legal problem.

14-16, Dorobantilor street
Cluj City Center
2nd floor, room 210
400121, Cluj-Napoca