Starea de fapt relevantă
Litigiul privește accesul reclamanților la calea publică prin „str. A” într-o zonă din Dâmgu Rotund Cluj-Napoca reglementată urbanistic prin PUZ aprobat prin HCL nr. 524/2007. Pentru realizarea profilului aleii „A” (5 m lățime), instanțele au reținut anterior – cu putere de lucru judecat – obligația pârților (proprietari riverani) de a dezmembra din parcela inițială suprafețe astfel încât să se asigure lățimea totală de 5 m. În speță, pârții au dezmembrat doar 2,5 m, omițând să dezmembreze diferența și menținând pe restul de 2,5 m amenajări ce blochează continuitatea drumului.
Reclamanții au obținut autorizații de construire (2016) pentru propriile imobile, demonstrând accesul printr-un drum dezmembrat pe terenul lor, însă accesul către strada publică rămâne imposibil în lipsa dezmembrării integrale de către pârți a celor 2,5 m rămași pentru profilul de 5 m al aleii. Pârții au fost notificați să se prezinte la notar pentru exprimarea acordului privind amenajarea drumului și pentru întocmirea documentației tehnice de dezmembrare, dar au refuzat.
Apărările pârților – inclusiv referitoare la lipsa de interes din cauza pretinsei caducități a autorizațiilor reclamanților, la neaplicabilitatea PUZ-ului sau la posibilitatea de refacere a sensurilor de mers – au fost respinse ca nerelevante raportat șa natura obligației de dezmembrare stabilită prin PUZ și confirmată printr- altă Decizie a Curții de Apel Cluj ce se impune cu putere de lucru judecat. Instanța constată existența unei servituți administrative de acces (2,5 m lățime x 15,85 m lungime) pe imobilul pârților și obligă pârții: (i) să dezmembreze suprafața indicată, (ii) să înscrie parcela cu destinație drum în cartea funciară pe numele proprietarilor, (iii) să emită acordul notarial pentru construire/amenajare drum, acordul fiind suplinit de hotărâre în caz de refuz.
Incidența „puterii de lucru judecat” vs. „excepția autorității de lucru judecat”
Instanța distinge corect între excepția autorității de lucru judecat (efect negativ – împiedică a doua judecată dacă se regăsește tripla identitate părți/obiect/cauză) și puterea (prezumția) de lucru judecat (efect pozitiv – obligativitatea soluției anterioare asupra unei chestiuni litigioase conexe). Chestiunile tranșate anterior – imperativul profilului de 5 m al aleii „A” și obligația pârților de a contribui prin dezmembrare – leagă instanța actuală, care nu poate admite apărări ce contrazic dezlegările anterioare.
Calificarea juridică: servitute administrativă și obligație reală urbanistică
Instanța califică obligația de dezmembrare ca servitute administrativă instituită în temeiul dreptului urbanismului (PUZ – HCL 524/2007), cu sursă legală și interes public (sumă a intereselor private ale proprietarilor din zonă, integrat într-un interes general de funcționalitate a circulațiilor). Lipsa naturii de proprietate publică a terenului nu exclude servitutea – dimpotrivă, servitutea administrativă își are rațiunea tocmai în limitarea legală a exercițiului proprietății private în interes public, conform art. 602 Cod civil și definiției de „servitute de utilitate publică” din Legea 350/2001.
OG nr. 43/1997 – regimul drumurilor: drumuri de utilitate publică vs. privată; drumuri deschise circulației publice
Instanța subliniază că porțiunea care urmează a fi dezmembrată va avea destinație de drum, putând fi deschisă circulației în condițiile OG 43/1997 (art. 3–4). Chiar dacă terenul rămâne proprietate privată, drumul poate fi deschis circulației publice sau private, în funcție de configurația și reglementările urbanistice aplicabile.
Soluția pe scurt
- Constată instituirea servituții administrative de acces la calea publică pe porțiunea nedezmembrată (2,5 m × 15,85 m) conform PUZ (HCL 524/2007).
- Obligă pârții la: (i) dezmembrarea suprafaței; (ii) înscrierea în CF cu destinația „drum”; (iii) emitere acord notarial pentru construire/amenajare – suplinit de hotărâre în caz de refuz.
- Respinge apărările pârților (caducitate AC, sensuri de mers, pretinsa neaplicabilitate a PUZ din cauza intervenției noului PUG Cluj-Napoca) ca nerelevante în raport cu puterea de lucru judecat și cu natura obligației.
Texte de lege aplicabile
Art. 35 Codul de procedură civilă – Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
„Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.”
Art. 1528 Cod civil – Executarea obligaţiei de a face
„(1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.
(2) Cu excepţia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate să exercite acest drept numai dacă îl înştiinţează pe debitor fie odată cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia.”
Art. 430 Codul de procedură civilă – Autoritatea de lucru judecat
„(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.
(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.” Portal Legislativ
Art. 431 Codul de procedură civilă – Efectele lucrului judecat
„(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.
(2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.” Portal Legislativ
Art. 432 Codul de procedură civilă – Excepţia autorităţii de lucru judecat
„Excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs. Ca efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea, în propria cale de atac, o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată.” Lege5LegeAZ
Art. 602 Cod civil – Interesul public şi interesul privat
„(1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat.
(2) Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desfiinţate temporar prin acordul părţilor. Pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege.” codulcivil.roLege5
Legea nr. 350/2001 – definiția „servitute de utilitate publică”
„Servitute de utilitate publică – sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continuă în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare administrativă a dreptului de proprietate).”
OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor – art. 3 și art. 4
Art. 3 (Clasificarea după destinație)
„Din punct de vedere al destinaţiei drumurile se împart în:
a) drumuri publice – obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere (…); acestea aparţin proprietăţii publice;
b) drumuri de utilitate privată – servesc activităţilor (…), de acces în incinte, precum şi cele din interiorul acestora; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.
Art. 4 (Clasificarea după circulație)
„Din punct de vedere al circulaţiei drumurile se împart în:
a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor şi pietonilor;
b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.”
Specificul servituții administrative de acces la calea publică (cu trimiteri practice)
Sursa, natura și temeiul
- Sursă legală (PUZ aprobat prin HCL, norme de urbanism) + interes public (funcționalitatea rețelei stradale, asigură accesul la drumul public prin parcurgerea unui drum aflat în proprietate privată).
- Natura: limită legală a proprietății private (art. 602 CC), respectarea limitării fiind obligatorie pentru proprietarul exclusiv al parcelei;
Raportul cu proprietatea publică/privată
- Servitutea nu presupune ca terenul să fie proprietate publică; dimpotrivă, se instituie uzual pe proprietăți private pentru a asigura circulații conform PUZ.
- OG 43/1997 permite drumuri de utilitate privată deschise circulației, în condiții nediscriminatorii (art. 4 lit. a).
H3. Efecte practice pentru proprietarii din ansambluri/parcelări
- Obligații reale de dezmembrare și înscriere ca drum (chiar dacă rămâne proprietate privată exclusivă), cu acces deschis circulației publice sau private conform reglementărilor PUZ/HCL.
- Nerespectarea poate atrage măsuri judiciare: constatarea limitării dreptului de proprietate privată, obligare la acte materiale/juridice, suplinirea consimțământului prin hotărâre.
Concluzie
Hotărârea consolidează o linie jurisprudențială clară: obligațiile urbanistice stabilite prin PUZ – în cazul de față, respectarea profilului de 5 m al aleii – nasc servituți administrative ce reprezintă limite legale ale dreptului de proprietate, a căror nerespectare poate fi sancționată de terții beneficiari. Chiar în absența proprietății publice, drumul poate (și trebuie) să fie asigurat prin dezmembrare și înscriere, pentru realizarea interesului public al circulațiilor urbane și a accesului efectiv al proprietarilor la calea publică.