Cum am transformat o creanță izvorâtă dintr-un contract de împrumut fără dată certă într-o plată integrală în doar 7 zile de la instituirea măsurilor asigurătorii

Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de instituire a sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii pentru o creanță de 134.500 lei izvorâtă dintr-un împrumut acordat unei societăți comerciale de către un fost asociat al acesteia. Analizăm strategia care a transformat o simplă acțiune în pretenții într-un dosar soluționat integral pe cale amiabilă, în mai puțin de două săptămâni de la obținerea măsurilor asigurătorii.

Speța prezintă interes practic pentru orice creditor confruntat cu un debitor care întârzie sau refuză plata: arată, cu date și termene concrete, diferența dintre a aștepta finalizarea unui proces pe fond, care poate dura ani, și a folosi, în paralel, instrumentele legale care pun presiune reală și imediată asupra patrimoniului debitorului rău-platnic.

Starea de fapt reținută de instanță

Împrumutul acordat societății și nerambursarea la scadență

Clienta noastră, fostă asociată deținând 20% din capitalul social al unei societăți comerciale cu sediul în Cluj-Napoca, a acordat societății, prin intermediul unui contract de împrumut de creditare societate, o finanțare în cuantum de 161.400 lei (echivalentul a 32.280 euro), fără perceperea vreunei dobânzi. Contractul stabilea un grafic de rambursare eșalonat pe patru tranșe, ultima urmând să devină scadentă la finalul lunii decembrie 2025, cu o perioadă de grație de 30 de zile.

Din întreaga sumă împrumutată, societatea debitoare a restituit o singură tranșă, de 26.900 lei, la începutul lunii februarie 2026. Diferența de 134.500 lei a rămas neachitată, deși termenul de plată, inclusiv perioada de grație contractuală, expirase.

Somația prin executor judecătoresc, ignorată de debitoare

Anterior sesizării instanței, am comunicat debitoarei, prin intermediul unui executor judecătoresc, o somație de plată prin care i-am solicitat achitarea diferenței restante de 134.500 lei. Debitoarea nu a dat curs acestei solicitări, confirmând astfel o atitudine de amânare sistematică a plății.

Cererea de chemare în judecată, fundamentul acțiunii de fond

Am formulat, în numele clientei noastre, o cerere de chemare în judecată prin care am solicitat obligarea debitoarei la plata debitului principal de 134.500 lei, a dobânzii legale penalizatoare, a actualizării sumei în funcție de rata inflației, precum și a cheltuielilor de judecată. Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Un demers judiciar clasic s-ar fi oprit aici, urmând ca hotărârea pe fond, obținerea titlului executoriu și executarea silită să se deruleze pe parcursul mai multor luni sau chiar ani, timp în care debitoarea ar fi putut să își reorganizeze patrimoniul, să își golească de conținut conturile bancare sau să înstrăineze bunuri. Am ales o strategie diferită.

Strategia agresivă: măsuri asigurătorii, în paralel cu procesul de fond

De ce am solicitat sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie

În loc să așteptăm finalizarea judecății pe fond, am formulat, în același timp, o cerere separată prin care am solicitat instanței instituirea, fără citarea părților, a sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, precum și a popririi asigurătorii asupra soldului creditor al conturilor bancare ale acesteia, deschise la orice unitate bancară, până la concurența sumei de 134.500 lei.

Temeiul legal al demersului l-a constituit art. 953 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia:

„Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.”

Coroborat cu art. 971 din Codul de procedură civilă, care extinde aceste dispoziții și în privința popririi asigurătorii, textul de lege prevede un avantaj esențial pentru creditor: nu este necesară individualizarea bunurilor asupra cărora se solicită înființarea sechestrului și nici a terților popriți în cazul popririi asigurătorii.

Contractul de împrumut încheiat între părți reprezenta un înscris sub semnătură privată, fără dată certă, astfel încât clienta noastră nu deținea un titlu executoriu împotriva debitoarei. Am demonstrat însă instanței că cele două condiții alternative impuse de lege erau îndeplinite: creanța era constatată în scris, prin contractul de împrumut, și era exigibilă, întrucât debitoarea nu respectase graficul de rambursare stabilit prin contract, iar ultima tranșă devenise scadentă cu mult timp înainte de formularea cererii.

Soluția instanței: admiterea cererii de instituire măsuri asigurătorii

Prin Încheierea civilă Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. 21267/211/2026/a1, instanța a admis integral cererea dispunând:

  • înființarea popririi asigurătorii sub forma popririi bancare asupra conturilor bancare deținute de debitoare, la toate instituțiile bancare, cu privire la sumele de bani urmăribile prezente și viitoare datorate debitoarei de către terți, în favoarea creditoarei, până la concurența sumei de 134.500 lei, până la momentul obținerii unui titlu executoriu;
  • înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, până la aceeași concurență de 134.500 lei.

De la încheierea instanței la execuția efectivă: doar 2 zile

Am pus în executare Încheierea civilă fără întârziere. La doar două zile de la pronunțarea acesteia, biroul executorului judecătoresc a deschis dosarul execuțional și a procedat la:

  • înființarea popririi asigurătorii asupra tuturor conturilor bancare pe care debitoarea le deținea, cu interdicția expresă pentru bănci de a efectua orice plată sau operațiune care ar fi putut diminua sumele poprite, până la concurența sumei de 134.500 lei;
  • instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun mobil aflat în patrimoniul debitoarei;
  • verificarea, prin interogarea bazelor de date ale ANAF, a tuturor conturilor bancare, veniturilor și bunurilor înregistrate pe numele debitoarei, pentru a identifica exact întinderea patrimoniului urmăribil.

Practic, în mai puțin de 48 de ore de la obținerea unei simple încheieri judecătorești — și fără să existe încă o hotărâre pe fond sau un titlu executoriu propriu-zis — conturile bancare ale debitoarei erau blocate, iar patrimoniul acesteia era grevat de un sechestru asigurător.

Presiunea reală asupra debitorului rău-platnic: tranzacția, în doar 5 zile

Blocarea conturilor bancare și instituirea sechestrului asigurător au avut efectul scontat. Confruntată cu imposibilitatea de a-și derula normal activitatea comercială și cu perspectiva menținerii acestor măsuri până la finalizarea procesului de fond, debitoarea a solicitat deschiderea de negocieri pentru stingerea amiabilă a litigiului.

La doar 5 zile de la punerea în executare a măsurilor asigurătorii, părțile au încheiat o tranzacție prin care:

  • debitoarea a achitat, anterior semnării tranzacției, integral debitul principal de 134.500 lei;
  • debitoarea s-a obligat, suplimentar, la plata sumei de 22.000 lei, reprezentând acoperirea cheltuielilor înregistrate de creditoare pentru recuperarea debitului (taxe judiciare de timbru, onorarii avocațiale și onorarii de executare) și a unei părți din accesoriile aferente întârzierii la plată;
  • plata celor 22.000 lei a fost garantată printr-un bilet la ordin în aceeași valoare, emis de debitoare și avalizat personal de administratorul acesteia, executabil de îndată în cazul neplății oricărei tranșe;
  • creditoarea s-a obligat să formuleze cererea de renunțare la judecată în dosarul de fond și cererea de încetare a măsurilor asigurătorii în dosarul de executare, iar debitoarea a fost de acord cu restituirea către creditoare a cauțiunii consemnate.

Rezultatul final

  • 156.500 lei recuperați integral pentru clienta noastră — 134.500 lei debit principal, plus 22.000 lei cu titlu de cheltuieli și accesorii — la mai puțin de două săptămâni de la obținerea măsurilor asigurătorii;
  • întregul demers, de la instituirea sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii până la stingerea integrală a litigiului prin tranzacție, s-a derulat în mai puțin de 10 zile;
  • procesul de fond s-a stins prin renunțarea la judecată, fără a fi necesară parcurgerea întregului ciclu procesual până la o hotărâre definitivă;
  • măsurile asigurătorii (poprirea bancară și sechestrul asigurător) au fost ridicate, iar cauțiunea consemnată de clienta noastră i-a fost restituită integral;
  • recuperarea sumei de 22.000 lei aferentă cheltuielilor a fost garantată suplimentar printr-un bilet la ordin avalizat personal de administratorul debitoarei.

Concluzii: de ce o abordare pasivă nu ar fi produs același rezultat

Această speță demonstrează, cu date concrete, diferența dintre două strategii posibile în fața unui debitor rău-platnic.

O abordare pasivă — limitată la înregistrarea cererii de chemare în judecată și așteptarea unei hotărâri pe fond — ar fi însemnat, cel mai probabil, luni sau ani de procedură, timp în care debitoarea ar fi putut continua să folosească fondurile din conturile bancare fără nicio restricție, iar la finalul procesului clienta noastră ar fi fost nevoită să parcurgă o executare silită completă, cu riscul ca patrimoniul debitoarei să nu mai fie, la acel moment, suficient pentru acoperirea creanței.

Abordarea pe care am ales-o — dublarea acțiunii de fond cu o cerere de măsuri asigurătorii, urmată de punerea imediată în executare a acestora — a transformat un simplu litigiu privind restituirea unui împrumut într-o presiune financiară reală și imediată asupra debitoarei. Blocarea conturilor bancare și instituirea sechestrului asigurător au adus debitoarea, în doar câteva zile, la masa negocierilor, unde a acceptat nu doar achitarea integrală a debitului principal, ci și acoperirea integrală a costurilor generate de propria întârziere la plată.

Cheia acestui rezultat a constat în utilizarea corectă și fără întârziere a instrumentelor pe care Codul de procedură civilă le pune la dispoziția creditorului chiar și în absența unui titlu executoriu: sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie reglementate de art. 953 și urm. și art. 971 CPC, coroborate cu o executare promptă a măsurilor obținute.

Speța prezentată demonstrează cât de importantă este rapiditatea și fermitatea reacției creditorului în fața unui debitor care întârzie sau refuză plata unei datorii. O acțiune de fond formulată izolat, fără măsuri asigurătorii, lasă debitorului timp și mijloace să evite executarea; o strategie care combină acțiunea de fond cu instituirea și executarea imediată a sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii poate transforma un dosar aparent lent într-o soluție amiabilă obținută în câteva zile.

În această cauză, asistența și reprezentarea creditoarei au fost asigurate de Brisc Legal, cabinet de avocatură din Cluj-Napoca, cu experiență solidă în recuperarea creanțelor, măsuri asigurătorii și executare silită.

Echipa noastră asistă în mod constant persoane fizice și societăți comerciale în:

  • recuperarea creanțelor rezultate din contracte de împrumut, contracte comerciale sau relații între asociați;
  • formularea și susținerea cererilor de instituire a sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii;
  • punerea în executare rapidă a măsurilor asigurătorii obținute, prin colaborare cu executori judecătorești;
  • asistarea în cadrul negocierii cu debitorii și redactarea tranzacțiilor prin care se stinge, în mod amiabil, un litigiu aflat pe rolul instanțelor.

Dacă vă confruntați cu un debitor care întârzie sau refuză plata unei sume de bani și doriți să aflați dacă situația dumneavoastră permite instituirea unor măsuri asigurătorii, echipa Brisc Legal – Avocați Cluj-Napoca vă poate oferi o evaluare juridică a situației și poate identifica cea mai eficientă strategie pentru recuperarea integrală și rapidă a sumelor datorate.

Nu lăsați o creanță legitimă să devină o pierdere din cauza pasivității debitorului. Contactați echipa Brisc Legal pentru o strategie fermă de recuperare a creanțelor.

Contact: Telefon 0744 475 971  |  Str. Dorobanților nr. 14-16, Cluj City Center, et. 2, cam. 210, 400121, Cluj-Napoca  |  Email horatiu@brisc.ro

Choose the Brisc Legal team of lawyers from Cluj-Napoca for solving your legal problem.

14-16, Dorobantilor street
Cluj City Center
2nd floor, room 210
400121, Cluj-Napoca