Relevanța cazului – stabilirea corectă a despăgubirilor ANRP
Legea nr.165/2013 trebuia să ofere soluții care să confere eficacitate procesului de restituire al bunurilor preluate abuziv în timpul regimului comunist, urmărind asimilarea recomandărilor formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la această problematică.
Distinct de carențele legii, în practică întâlnim numeroase situații în care valoarea punctelor de compensare acordate persoanei îndreptățite este calculată greșit în sensul acordării unui număr de puncte semnificativ inferior celui cuvenit conform legii.
În vederea remedierii situației și a obținerii unei decizii de compensare prin puncte care să reflecte valoarea reală a imobilului preluat abuziv, justițiabilul este nevoit să formuleze în fața instanței de judecată o contestație împotriva deciziei de contestare deja emise, solicitând Comisiei Naționale pentru Compensare Imobilelor emiterea unei noi decizii.
Sinteza stării de fapt
În fapt, reclamanta reprezentată de avocații Brisc Legal specializați în litigii cu ANRP a achiziționat împreună cu soțul, în anul 1983, imobilul apartament din Cluj-Napoca. În anul 1987 soțul reclamantei a părăsit România în baza unei vize turistice, dar fără a se întoarce în țară la expirarea perioadei pentru care era acordată viza, motiv pentru care cota de ½ din imobil a fost trecută în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974.
În anul 1988, reclamanta a părăsit cu forme legale România. Diferența de ½ a fost preluată de Statul Român. Preluarea de către stat a imobilului s-a făcut abuziv, în temeiul Decretului nr. 223/1974 conform căruia persoanele care au făcut cerere de plecare definitivă din țară sunt obligate să înstrăineze către stat imobilele proprietate personală.
Pentru achiziția locuinței a fost acordat de către stat un credit, a cărei valoare nerambursată era de 27.019,50 lei la data plecării din țară a reclamantei, dar ce a fost dedus din cuantumul despăgubirilor de 40.000 lei acordate tot prin Decizia din 1989 de preluare a cotei de 1/2. Astfel, la momentul preluării abuzive, reclamantei i-a fost achitată exclusiv o diferență de 12.980,50 lei. Astfel, în urma preluării cotei de ½ din apartament ca urmare a plecării din țară a reclamantei creditul de la CEC a fost rambursat în totalitate, cuantumul fiind dedus din despăgubirile acordate.
Cu toate acestea, pentru cota de 1/2 preluată de statul comunist ca urmare a plecării din țară a soțului reclamantei nu a fost acordată nicio despăgubire.
Prin Decizia de compensare emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor au fost acordat în favoarea reclamantei un număr de 66.196 puncte pentru cota de 1/2 din imobilul apartament din Cluj-Napoca. Distinct de faptul că valoarea punctelor a fost calculată prin raportare la o grilă notarială eronată, din această valoare a fost scăzută în mod nelegal suma de 31.693,50 lei reprezentând creditul nerambursat.
DERULAREA LITIGIULUI ÎN FOND, ÎN FAȚA TRIBUNALULUI CLUJ – PUNCTE LEGEA NR. 10/2001
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta reprezentată de avocat Horațiu Brisc specializat în obținerea de despăgubiri ANRP, a solicitat instanței anularea Deciziei de compensare emisă pentru 66.196 puncte și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de compensare pentru cota de 1/2 din apartament preluată abuziv de la soția care a plecat cu forme legale din țară.
În motivare, echipa de avocați Brisc Legal a arătat că din Decizia emisă în anul 1989 de Consiliului Popular al Judeţului Cluj reiese că, în realitate, creditul acordat pentru construirea de locuință a fost considerat restituit integral de reclamantă, fiind dedus din valoarea despăgubirilor acordate la momentul preluării cotei de 1/2 ca urmare a plecării „cu forme legale” din țară. Cu toate acestea, prin analizarea Referatului de verificare a dosarului de despăgubire, reiese că autoritatea nu a luat în considerare această împrejurare.
Mai departe, avocații specializați în litigii pe Legea nr. 10/2001 au susținut că despăgubirile se impun a fi acordate pentru cota de 1/2 preluată ca urmare a plecării din țară a soțului reclamantei.
Totodată, am arătat că autoritatea a avut în vedere, la modalitatea de calcul a punctelor de compensare pentru imobil, grila notarială valabilă pentru anul 2013, contrar Deciziei Înaltei Curți conform căreia evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
Tribunalul Cluj, în acord cu argumentele dezvoltate de echipa de avocați Brisc Legal, a admis acțiunea reclamantei, a dispus anularea deciziei de compensare și a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei noi decizii pentru 185.991 puncte de compensare. Tribunalul a reținut expres că se impune a acorda despăgubiri pentru cota de 1/2 preluată abuziv fără plată în 1988 la momentul plecării din țară a soțului, utilizând o valoare de 5.700 lei/mp
pentru un imobil situat în cartierul Mărăşti, conform grilei notariale pe anul 2020.
DERULAREA LITIGIULUI ÎN APEL, ÎN FAȚA CURȚII DE APEL CLUJ
Prin apelul formulat, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a reiterat argumentele de la fondul cauzei, redate mai sus.
Curtea de Apel Cluj a stabilit că instanţa de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum şi o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în materie și a menținut hotărârea Tribunalului Cluj.