Starea de fapt reținută de instanță
Creditoarea AJFP Bistrița-Năsăud a formulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei, invocând dispozițiile art. 169 lit. a, d, e și h din Legea nr. 85/2014. În esență, s-a susținut că pârâtul:
- nu a predat documentele contabile administratorului judiciar;
- nu a virat la buget sumele reținute prin stopaj la sursă (impozit pe salarii și contribuții sociale);
- ar fi folosit bunurile societății în interes personal;
- ar fi deturnat activele societății, agravând pasivul și determinând falimentul.
În apel, creditoarea a încercat extinderea cadrului procesual, invocând pentru prima dată și dispozițiile art. 169 lit. c Legea nr. 85/2014, referitoare la continuarea în interes personal a unei activități care ducea inevitabil la insolvență. Curtea a respins însă această critică ca inadmisibilă, raportându-se la art. 478 NCPC, care interzice schimbarea obiectului cererii în apel.
Prin sentința apelată, judecătorul sindic respinsese cererea de antrenare a răspunderii. În apel, Curtea de Apel a confirmat soluția, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative ale răspunderii delictuale speciale prevăzute de lege.
Textele legale incidente
Art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014
„Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de către membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
[…]
d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
h) în orice alt mod au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.”
Art. 478 NCPC
„În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.”
Analiza condițiilor pentru atragerea răspunderii
1. Neîndeplinirea condițiilor pentru art. 169 lit. d – contabilitate fictivă sau neregulată
Creditoarea a susținut că pârâtul nu a predat documentele contabile. Curtea a reținut însă că lichidatorul judiciar a confirmat primirea actelor necesare analizării situației patrimoniale, chiar dacă cu întârziere.
Prezumția legală de culpă prevăzută de art. 169 lit. d a fost astfel răsturnată. În lipsa unor nereguli punctuale sau dispariții de documente, nu se poate reține existența unei fapte ilicite. Autoritatea fiscală nu a indicat în concret în ce constau pretinsele nereguli privind ținerea contabilității.
2. Art. 169 lit. a și e – folosirea bunurilor în interes propriu / deturnarea activului
AJFP a afirmat că administratorul a lipsit societatea de fonduri prin nerecuperarea unor creanțe. Curtea a stabilit însă că:
- omisiunea de a acționa pentru recuperarea creanțelor nu se încadrează în art. 169 lit. a, întrucât textul vizează acte de dispoziție intenționate, nu simple inacțiuni;
- nu s-a dovedit intenția de a favoriza alte persoane sau folosul propriu al pârâtului;
- activele nu au fost ascunse, astfel că lit. e nu este incidentă.
3. Art. 169 lit. h – folosirea bunurilor societății în interes personal
Nevirarea sumelor reținute prin stopaj la sursă (impozite și contribuții) nu constituie, prin ea însăși, dovada folosirii banilor în interes personal.
Fără probarea utilizării sumelor în scop propriu, nu se poate reține incidența lit. h.
4. Cauza reală a insolvenței – factori obiectivi
Raportul prevăzut de art. 97 alin. 1 Legea nr. 85/2014 a indicat că principala cauză a insolvenței a fost pandemia COVID-19, care a redus drastic activitatea societății și a generat costuri fixe imposibil de susținut. Prin urmare, falimentul a fost determinat de factori externi, obiectivi, nu de faptele administratorului.
Concluzia Curții
Curtea de Apel a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii delictuale speciale prevăzute de art. 169 Legea nr. 85/2014.
În temeiul art. 480 NCPC, apelul formulat de DGRFP Cluj-Napoca prin AJFP Bistrița-Năsăud a fost respins, menținându-se în întregime hotărârea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
***
Ai întrebări legate de răspunderea administratorilor în insolvență sau vrei să eviți riscurile patrimoniale? Contactează un avocat din cadrul Brisc Legal specializat în insolvență pentru o consultanță personalizată.
De asemenea, poți citi mai multe în cadrul materialului nostru privind antrenarea răspunderii persoanelor care au contribuit la starea de insolvență.