Pentru multe firme care implementează proiecte finanțate din fonduri europene, cel mai temut moment nu este depunerea cererii de finanțare, ci controlul ulterior. Un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate să apară la ani de la finalizarea proiectului și poate obliga beneficiarul, practic peste noapte, la restituirea unor sume considerabile — uneori suficiente să pună în pericol activitatea curentă a companiei.
Ce poate face o firmă pusă în această situație? Un răspuns concret vine dintr-un dosar recent soluționat de Tribunalul Constanța, în care instanța a admis cererea unei societăți beneficiare de fonduri europene de suspendare a executării unui astfel de proces-verbal, până la soluționarea definitivă a contestației pe fond. Prezentăm mai jos contextul, argumentele reținute de instanță și, mai important, ce pași poate urma orice beneficiar de fonduri europene aflat într-o situație similară.
Contextul litigiului. Obiectul cauzei
Litigiul are ca punct de plecare contractul de finanțare prin care beneficiara a obținut o finanțare nerambursabilă în sumă de 1.734.000 lei, în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, pentru implementarea proiectului cod RUE 1700, intitulat „Achiziție buldoexcavatoare”. În urma unui control efectuat asupra modului de utilizare a fondurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene — Direcția Generală Competitivitate Economică, în calitate de autoritate de management (AM-POC), a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prin care a stabilit în sarcina beneficiarei o creanță bugetară de restituit în cuantum de 929.691 lei, în temeiul art. 4 din contractul de finanțare și al art. 1 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea nr. 67/2023 emisă de AM-POC.
Ce anume a reprezentat, concret, „neregula” invocată
Important pentru cititorii aflați într-o situație similară: neregula constatată nu a privit natura sau eligibilitatea cheltuielii ca atare, ci momentul la care a fost efectuată plata către furnizor, apreciat de autoritate ca fiind în afara perioadei de eligibilitate stabilite prin contract (cel mai târziu 31.12.2023). Situația de fapt, așa cum reiese din hotărâre, a fost următoarea:
- beneficiara a depus cererea de plată pentru o valoare eligibilă de 1.239.588 lei (din care contribuție UE-FEDR 778.764,04 lei, buget de stat 150.926,96 lei și contribuție proprie 309.897 lei), autorizată de AM-POC la 21.12.2023;
- suma a fost virată de AM-POC în contul de trezorerie al beneficiarei abia la data de 29.12.2023, ora 15:45 — o zi de vineri, după închiderea programului de lucru al Trezoreriei Municipiului Constanța;
- zilele de 30-31 decembrie 2023 au fost sâmbătă și duminică, iar 1-2 ianuarie 2024 au fost zile libere legale, astfel încât Trezoreria nu a avut program de lucru în tot acest interval;
- prima zi lucrătoare în care beneficiara a putut, efectiv, să dispună plata către furnizor a fost 3 ianuarie 2024, dată la care au fost emise ordinele de plată;
- echipa de control a considerat că aceste plăți, fiind efectuate după 31.12.2023, au fost realizate în afara perioadei de eligibilitate — de unde și stabilirea creanței bugetare de 929.691 lei.
Cu alte cuvinte, întârzierea de câteva zile — care a declanșat o creanță de aproape un milion de lei — nu s-a datorat unei acțiuni sau omisiuni a beneficiarei, ci faptului că fondurile i-au fost virate de către autoritatea însăși cu doar câteva ore înainte de weekend, urmat de zilele libere de Anul Nou, într-un interval în care plata către furnizor era, obiectiv, imposibil de efectuat.
Ce este, practic, un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare
Acest tip de act administrativ este reglementat de legislația privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora. El are o particularitate care îl face deosebit de dur pentru beneficiar: din momentul comunicării, actul devine, în principiu, executoriu — autoritatea poate trece la recuperarea sumelor (inclusiv prin măsuri de executare silită) chiar dacă beneficiarul a contestat, în paralel, temeinicia constatării. Practic, firma se poate trezi cu conturile poprite pentru o creanță pe care o contestă și pe care, eventual, o va câștiga în instanță — dar prea târziu, după ce prejudiciul s-a produs.
Exact acest risc face ca cererea de suspendare a executării actului să fie, de multe ori, mai urgentă decât însăși acțiunea pe fond prin care se cere anularea procesului-verbal.
Starea de fapt reținută de instanță
Beneficiara proiectului, nemulțumită de concluziile controlului, a formulat la Tribunalul Constanța — Secția de contencios administrativ și fiscal o cerere de suspendare a executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. Ministerul, în calitate de pârât, a depus întâmpinare, susținând legalitatea și temeinicia constatărilor sale și opunându-se cererii de suspendare.
Cadrul legal incident
Cererile de suspendare a executării actelor administrative se judecă, de regulă, prin raportare la două paliere legale care se completează:
- Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care condiționează suspendarea executării unui act administrativ de existența unui caz bine justificat și de necesitatea prevenirii unei pagube iminente pentru persoana vizată de act;
- legislația specială privind neregulile în utilizarea fondurilor europene, care stabilește regimul juridic al proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, inclusiv caracterul lor executoriu și căile de atac disponibile beneficiarului.
Instanța de contencios administrativ nu se pronunță, în această fază, asupra legalității de fond a actului (dacă neregula a existat sau nu) — acea analiză aparține judecătorului învestit cu acțiunea principală de anulare. În faza suspendării, instanța verifică doar dacă argumentele beneficiarului sunt suficient de serioase pentru a justifica, provizoriu, blocarea executării, și dacă executarea imediată i-ar cauza un prejudiciu greu sau imposibil de recuperat.
Motivele pentru care instanța a admis cererea de suspendare
Caracterul bine justificat al cererii
Instanța a reamintit, cu trimitere la jurisprudența Înaltei Curți, limitele analizei specifice acestei faze: la judecarea cererii de suspendare, instanța nu analizează în fond legalitatea actului administrativ (aceasta rămâne în sarcina acțiunii în anulare), ci se limitează la o analiză sumară, în aparență, prin raportare la motivele de fapt și de drept invocate de reclamant și la un probatoriu minimal — verificând doar dacă există împrejurări vădite, de fapt sau de drept, care creează o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate a actului.
Aplicând acest standard, Tribunalul a reținut, sumar, că neregula constatată prin procesul-verbal nu putea fi imputată, aparent, beneficiarei. Argumentul central: potrivit relațiilor comunicate de A.J.F.P. Constanța — Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică, suma de 929.691 lei a fost virată în contul de trezorerie al reclamantei abia vineri, 29.12.2023, la ora 15:45, după închiderea programului de lucru al Trezoreriei Municipiului Constanța. Fiind urmată de weekend (30-31.12.2023) și de zilele libere legale de 1-2 ianuarie 2024, prima zi lucrătoare în care beneficiara a putut dispune efectiv plata către furnizor a fost 3 ianuarie 2024. Instanța a constatat că, la o analiză sumară, beneficiara nu avea „posibilitatea obiectivă de a îndeplini” obligația de a efectua cheltuielile până la 31.12.2023, așa cum prevedea contractul de finanțare — ceea ce a fost suficient, la acest stadiu, pentru a considera întrunită condiția cazului bine justificat, fără a fi nevoie de o soluție definitivă asupra temeiniciei constatării.
Paguba iminentă
Cu privire la a doua condiție, instanța a avut în vedere că procesul-verbal contestat constituie titlu executoriu pentru o creanță bugetară de 929.691 lei, iar punerea în executare a acesteia (inclusiv prin măsuri de executare silită) ar produce o perturbare gravă a activității beneficiarei — inclusiv riscul imposibilității de a plăti salariile și contribuțiile sociale ale celor 5 angajați ai societății. Instanța a considerat că un asemenea prejudiciu, odată produs prin executare, ar fi extrem de dificil, dacă nu imposibil, de remediat ulterior — chiar dacă beneficiara ar obține, în final, anularea procesului-verbal pe fondul acțiunii principale.
În baza acestor considerații, instanța a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ, dispunând suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare până la soluționarea definitivă a cauzei pe fond.
De ce este relevantă această soluție pentru alți beneficiari de fonduri europene
Cazul ilustrează un principiu esențial, aplicabil oricărei firme care se confruntă cu un control pe fonduri europene: contestarea pe fond a unui proces-verbal de constatare a neregulilor, fără o cerere paralelă de suspendare a executării, poate să nu fie suficientă. Chiar dacă argumentele de fond sunt solide, procedura de anulare a unui act administrativ poate dura mai multe luni, iar în tot acest timp actul rămâne, în lipsa unei suspendări, executoriu.
Ce puteți face dacă primiți un proces-verbal de constatare a neregulilor
Pentru beneficiarii de fonduri europene care se confruntă cu o situație similară, câteva repere practice:
- Verificați imediat termenul de contestare. Procesele-verbale de constatare a neregulilor pot fi atacate într-un termen scurt, care se calculează de la comunicare — nu de la data la care ați luat efectiv cunoștință de conținut.
- Evaluați, în paralel cu acțiunea de fond, oportunitatea unei cereri de suspendare a executării. Așa cum arată acest dosar, suspendarea poate fi obținută separat și mai rapid decât soluționarea pe fond, iar efectele ei practice — blocarea recuperării sumelor — sunt imediate.
- Documentați temeinic argumentele privind legalitatea constatării, inclusiv eventualele vicii de procedură ale controlului, calificarea eronată a cheltuielilor sau neconcordanțe între constatări și clauzele contractului de finanțare.
- Argumentați și cuantificați paguba iminentă — instanța trebuie convinsă că executarea imediată v-ar produce un prejudiciu real, nu doar o simplă neplăcere financiară.
- Nu ignorați actul și nu mizați doar pe negocierea administrativă — termenele legale continuă să curgă indiferent de eventualele discuții cu autoritatea de management.
Concluzie
Acest dosar confirmă că, în materia fondurilor europene, viteza de reacție și strategia procesuală contează la fel de mult ca temeinicia argumentelor de fond. O cerere de suspendare a executării, bine fundamentată și susținută cu argumente concrete privind paguba iminentă, poate proteja o firmă de efectele imediate ale unui proces-verbal de constatare a neregulilor, oferindu-i timpul necesar pentru a-și demonstra, în instanță, punctul de vedere asupra fondului cauzei.
Dacă firma dumneavoastră a primit un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pe un proiect finanțat din fonduri europene, termenele de reacție sunt, de regulă, scurte, iar consecințele unei întârzieri pot fi ireversibile.
Contactează-ne
Aveți un proiect finanțat din fonduri europene aflat sub control sau ați primit deja un proces-verbal de constatare a neregulilor? Vă putem ajuta să evaluați rapid șansele unei contestații și, dacă este cazul, ale unei cereri de suspendare a executării.
Contact: Telefon 0744 475 971 | Str. Dorobanților nr. 14-16, Cluj City Center, et. 2, cam. 210, 400121, Cluj-Napoca | Email horatiu@brisc.ro