Contextul litigiului și cadrul procedural
Litigiul analizat a avut ca obiect o cerere de emitere ordonanță președințială prin care o persoană juridică a solicitat instanței dispunerea unor măsuri provizorii constând în eliminarea temporară din mediul online a unor postări pe rețele sociale și articole de presă, apreciate ca fiind defăimătoare, până la soluționarea definitivă a unor acțiuni de drept comun și a unor proceduri penale aflate în curs.
Cererea a fost formulată în contextul unui incident violent produs într-un spațiu public, incident care a generat un interes mediatic semnificativ, fiind intens mediatizat atât pe rețelele de socializare, cât și de presa locală și națională. În materialele publicate au fost prezentate imagini video ale evenimentului, însoțite de relatări jurnalistice și comentarii cu privire la comportamentul agenților unei societăți de pază implicați în incident.
În primă instanță, cererea de emitere a ordonanței președințiale a fost respinsă, iar soluția a fost menținută în apel de Curtea de Apel Cluj, care a confirmat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru o astfel de măsură excepțională.
Starea de fapt reținută de instanță
Incidentul generator al conflictului
Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că, într-o anumită dată, în proximitatea unei arene sportive, a avut loc un incident grav în care au fost implicați agenți de pază, jandarmi și mai multe persoane civile. Incidentul a fost surprins în înregistrări video, ulterior difuzate pe rețele de socializare și preluate de publicații de presă.
Consecințele evenimentului au fost de o gravitate deosebită, una dintre persoanele implicate fiind internată în stare critică, aspect ce a determinat o reacție publică amplă și un interes legitim al mass-media.
Materialele online contestate
Reclamanta a contestat:
- postări realizate pe platforme de social media, însoțite de comentarii cu caracter acuzator;
- articole de presă publicate pe un site online, care descriau incidentul, utilizând un limbaj apreciat de reclamantă ca fiind excesiv, defăimător și de natură să inducă ideea unei vinovății penale certe.
S-a susținut că aceste materiale ar fi afectat grav dreptul la imagine, reputația profesională, demnitatea și activitatea economică a societății reclamante, generând inclusiv reacții ostile și amenințări la adresa reprezentanților săi.
Textele de lege incidente
Art. 997 Cod procedură civilă – Ordonanța președințială
„Instanța poate să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
„Ordonanța președințială nu poate prejudeca fondul dreptului.”
Art. 255 Cod civil – Apărarea drepturilor nepatrimoniale
„(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private.
(3) Cel lezat poate cere instanței să dispună măsuri provizorii, dacă prejudiciul este grav și greu de reparat și dacă acțiunea nu este în mod evident justificată.”
Art. 257 Cod civil – Dreptul la imagine
„Orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea acestui drept, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale.”
Art. 75 Cod civil – Limitele libertății de exprimare
„Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezentul capitol atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privind drepturile omului la care România este parte.”
Art. 30 din Constituția României
„Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.”
„Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.”
Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice.”
Analiza condițiilor ordonanței președințiale
Lipsa dovedirii unui prejudiciu grav și greu de reparat
Instanța a reținut că simpla invocare a unor posibile pierderi de imagine sau economice nu este suficientă. Reclamanta nu a făcut dovada concretă a:
- pierderii unor contracte;
- reducerii veniturilor;
- afectării efective și cuantificabile a activității economice.
Prejudiciul pretins a fost apreciat ca ipotetic, nefiind susținut prin probe apte să justifice caracterul său grav și ireparabil.
Existența unui interes public legitim
Materialele contestate vizau un incident de interes public major, petrecut într-un spațiu public și implicând persoane care exercitau atribuții de pază și ordine. Instanța a subliniat că presa are rolul de „câine de pază” al societății democratice, fiind îndreptățită să informeze publicul asupra unor astfel de evenimente.
Aparența de legalitate a discursului jurnalistic
Dintr-o analiză sumară, specifică procedurii ordonanței președințiale, instanța a constatat că:
- articolele se bazau pe imagini reale;
- relatările aveau un suport factual;
- limbajul utilizat, chiar dacă dur sau provocator, se încadra în limitele libertății de exprimare protejate de art. 10 CEDO.
Nu s-a putut concluziona că afirmațiile ar fi fost total lipsite de bază factuală, condiție esențială pentru intervenția provizorie a instanței.
Imposibilitatea analizării fondului pe calea ordonanței președințiale
Instanța a subliniat că stabilirea caracterului licit sau ilicit al materialelor publicate, respectiv dacă acestea constituie defăimare sau exercitare legitimă a libertății de exprimare, presupune o analiză complexă, incompatibilă cu natura sumară a procedurii.
Admiterea cererii ar fi echivalat cu prejudecarea fondului, ceea ce este expres interzis de art. 997 C.pr.civ.
Lipsa proporționalității măsurii solicitate
Eliminarea provizorie a articolelor și postărilor ar fi reprezentat o ingerință semnificativă în libertatea de exprimare, fără ca reclamanta să fi demonstrat existența unui prejudiciu suficient de grav care să justifice o astfel de restrângere.
Concluzii
Curtea de Apel a confirmat că ordonanța președințială reprezintă un remediu excepțional, aplicabil doar în situații clare, lipsite de controverse factuale și juridice. Atunci când conflictul implică balansarea dreptului la imagine cu libertatea de exprimare, iar situația reclamă o analiză aprofundată a probelor, soluția nu poate fi pronunțată pe calea unei proceduri provizorii.
Hotărârea reafirmă standardele riguroase impuse de jurisprudența CEDO în materia libertății de exprimare și limitele intervenției instanței în activitatea jurnalistică.
În litigii care vizează libertatea de exprimare, dreptul la imagine și activitatea jurnalistică, asistența juridică specializată este esențială. În cauza analizată, echipa de avocați Brisc Legal a asigurat apărarea ziaristului chemat în judecată, valorificând standardele CEDO și jurisprudența națională în materia libertății de exprimare a presei. Pentru consultanță juridică în litigii media, defăimare sau protecția drepturilor nepatrimoniale, echipa Brisc Legal poate fi contactată pentru o analiză aplicată a situației concrete.