RELEVANȚA CAZULUI
La nivelul mun. Cluj-Napoca se identifică numeroase situații în care particularii au edificat construcții fără a deține autorizație de construire, fiind astfel sancționați contravențional în temeiul Legii nr. 50/1991, cu aplicarea amenzii drept pedeapsă principală și a măsurilor complementare a opririi imediate a lucrărilor și desființării lucrărilor executate fără autorizație de construire. În asemenea situații, distinct de criticile particulare ce se pot aduce procesului-verbal în funcție de consemnări și starea de fapt existentă (nulități particulare, prescripția constatării contravențiilor în domeniul construcțiilor, prescripția aplicării sancțiunii, etc.), trebuie analizată oportunitatea unei strategii prin care se urmărește intrarea în legalitate cu privire la construcția edificată nelegal, evitându-se astfel aplicarea măsurilor de desființare.
SINTEZA STĂRII DE FAPT
În fapt, prin proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor proprietarul unui imobil-teren din Cluj-Napoca, str. Valea Chintăului, a fost sancționat contravențional pentru fapta de a fi executat pe terenul proprietatea sa lucrări de construire a unei case familiale în lipsa deținerii unei autorizații de construire. În baza prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, și având în vedere dispozițiile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, contravenientului i-a fost aplicată sancțiunea principală a amenzii și s-au dispus măsurile opririi imediate a lucrărilor și desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire.
DERULAREA LITIGIULUI ÎN FAȚA JUDECĂTORIEI CLUJ-NAPOCA
Proprietarul terenului, în calitate de petent, a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca plângerea contravențională prin care a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și, în subsidiar, în temeiul art. 7 și al art. 38 din OG nr. 2/2001, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Intimatul Municipiul Cluj-Napoca – prin Primarul Municipiului Cluj-Napoca, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și, pe cale de consecință, menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat ca legal și temeinic întocmit.
Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea contravențională formulată de petent, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal întocmit. Pentru a decide în acest sens optica instanței de fond s-a fundamentat pe dispozițiile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 și pe prevederile Ordinului nr. 839/2009 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991.
În acest sens, instanța de fond a stabilit că în conformitate cu art. 26 alin. (6) și art. 35 alin. (3) din Lege, în corelare cu prevederile art. 28 și 29 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul disciplinei autorizării executării lucrărilor de construcții și al execuției acestora în baza autorizației emise, sancțiunea contravențională a avertismentului nu poate fi aplicată. Instanța a apreciat de asemenea că intenția petentului de intrare în legalitate nu este o cauză ce poate înlătura caracterul ilicit al faptei, aceasta în raport de data constatării faptei și a întocmirii procesului verbal de contravenție ce confirmă demararea lucrărilor de construire în condițiile în care nu au fost realizate în conformitate cerințele legale.
Împotriva sentinței Judecătoriei Cluj-Napoca, petentul a declarat apel, solicitând, în principal, admiterea apelului, cu consecința anulării procesului-verbal și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului sau reducerea acesteia, concomitent cu înlocuirea sancțiunii complementare a desființării lucrărilor executate cu măsura intrării în legalitate.
DERULAREA LITIGIULUI ÎN FAZA APELULUI, LA NIVELUL TRIBUNALULUI CLUJ
Apelantul a apelat la servicii echipei de avocați Brisc Legal abia în faza apelului, fiind astfel stabilită o strategie procesuală diferită față de abordarea de la fond, intenția fiind în primul rând de a evita aplicarea măsurilor complementare de desființare a lucrărilor, în speranța efectuării de către administrația locală a unor demersuri menite să asigure intrarea în legalitate a tuturor construcțiilor edificate fără autorizație în zona Văii Chintăului din Cluj-Napoca.
Avocații de urbanism și construcții Brisc Legal au decis astfel că este oportună formularea unei sesizări a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 28 alin. (1) și (2) și a art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, raportat la art. 1 alin. (5) din Constituția României, art. 53 și art. 44 alin. (1) din Constituția României, precum și să solicite suspendarea cauzei până la pronunțarea Curții asupra acestei excepții. În consecință, în faza apelului, Tribunalul Cluj a dispus sesizarea Curții Constituționale a României și, dat fiind că temeiul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 Cod procedură civilă nu ar fi fost apt să asigure un remediu efectiv raportat la punerea imediată în executare a măsurii desființării construcțiilor, a dispus suspendarea judecății.
Prin această strategie, deși nu se obține un succes direct în cauză dedusă judecății, construcțiile edificate în lipsa autorizației de construire nu vor fi afectate imediat de măsura desființării. Astfel, se menține posibilitatea intrării în legalitate ca urmare a unor acțiuni din partea administrației locale menite să trateze global și unitar situația acestor construcții, prin urbanizarea zonei ca urmare a extinderii intravilanului, adoptării de planuri urbanistice zonale sau modificării regimului de construire.
În definitiv, desființarea unei construcții neautorizate trebuie admisă doar în ipoteza în care aceasta este o măsură proporțională scopului urmărit și intereselor protejate și nu trebuie să prevaleze sub nicio formă măsurii de intrare în legalitate. Mai mult, conduita administrației locale ce, pentru o lungă perioadă de timp, prin pasivitate, a încurajat procesul de construire în Valea Chintăului în lipsa autorizației de construire, a generat în rândul particularilor o speranță legitimă că își vor putea proteja și valorifica dreptul de proprietate privată în privința acestor construcții.