Moștenitor cu domiciliul în străinătate: cum am recuperat controlul asupra bunurilor din România ale unei succesiuni internaționale


Sumar caz

Brisc LegalAvocat succesiune internațională
DomeniuDrept civil — succesiuni cu element de extraneitate
Instanțe implicateInstanță din Austria (instanța solicitantă) și Judecătoria Cluj-Napoca (instanța solicitată)
Mecanism juridicComisie rogatorie internațională, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1783
ProvocareIdentificarea și evaluarea tuturor bunurilor imobile din România ale unei persoane decedate, pentru determinarea masei succesorale
RezultatExpertiză judiciară finalizată și transmisă instanței străine; comisia rogatorie constatată ca fiind îndeplinită integral
Rolul Brisc LegalReprezentarea moștenitoarei (minoră, cetățean austriac) în procedura din România

Ce se întâmplă atunci când o persoană cu cetățenie română decedează, iar moștenitorii ei trăiesc în altă țară a Uniunii Europene, iar o parte din averea rămasă — case, apartamente, terenuri — se află în România? Cine stabilește ce bunuri există, cât valorează și cine are dreptul asupra lor? Este întrebarea din centrul unui caz recent instrumentat de Brisc Legal, la Judecătoria Cluj-Napoca, și care ilustrează o realitate tot mai frecventă pentru comunitatea românilor din diaspora și pentru familiile mixte: succesiunea internațională.

Contextul: o moștenire împărțită între două state membre UE

Defunctul, cetățean român, decedase, iar procedura succesorală se deschisese în Austria, acolo unde locuia moștenitoarea sa, o minoră cu cetățenie austriacă. Problema: o parte importantă a averii lăsate moștenire — mai multe imobile situate în Cluj-Napoca — se afla în România, sub jurisdicția instanțelor și a registrelor de carte funciară românești.

Instanța austriacă, sesizată cu procedura succesorală, nu putea identifica și evalua singură aceste bunuri. Avea nevoie de sprijinul unei instanțe românești, capabilă să acționeze pe teritoriul unde se aflau imobilele.

Aici intervine un instrument mai puțin cunoscut publicului larg, dar esențial în dosarele cu element de extraneitate: comisia rogatorie internațională.

Provocarea juridică: cum obții probe într-un alt stat membru UE

Regulamentul (UE) nr. 2020/1783 privind cooperarea dintre instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă și comercială permite exact acest lucru: o instanță dintr-un stat membru (instanța solicitantă) poate cere unei instanțe din alt stat membru (instanța solicitată) să administreze probe necesare unei proceduri aflate pe rolul primei instanțe.

În cazul de față, instanța austriacă, la solicitarea notarului public din Viena care instrumenta dezbaterea succesorală, a transmis Judecătoriei Cluj-Napoca o cerere de comisie rogatorie, prin Formularul A prevăzut de regulament, solicitând:

  • identificarea completă a bunurilor imobile deținute de defunct pe teritoriul României;
  • administrarea unei expertize tehnice judiciare pentru evaluarea acestor bunuri;
  • stabilirea valorii de circulație a imobilelor, necesară pentru determinarea întinderii drepturilor succesorale ale moștenitoarei minore.

Provocarea nu era doar juridică, ci și logistică: coordonarea între o instanță austriacă, o instanță română, o autoritate publică locală (pentru identificarea bunurilor din evidențele fiscale) și un expert judiciar, astfel încât fiecare pas să respecte atât dreptul procesual civil român, cât și termenele și cerințele regulamentului european.

Reprezentând-o pe moștenitoare în procedura română, echipa Brisc Legal a asigurat:

1. Intervenția în dosarul de intanță pentru a obține acces la procedură, astfel încât demersurile să fie în controlul persoanei interesate încă de momentul înregistrării cererii de comisie rogatorie la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv pentru a putea urmări fiecare etapă procedurală, în timp real.

2. Corespondența cu autoritățile locale, astfel încât Primăria Cluj-Napoca să confirme, din evidențele fiscale, lista completă a bunurilor imobile ale defunctului — pas obligatoriu înainte ca instanța să poată încuviința expertiza.

3. Urmărirea administrării probei cu expertiză, de la desemnarea expertului judiciar, la plata onorariului acestuia și stabilirea obiectivelor expertizei, până la depunerea raportului final la dosar.

4. Verificarea legalității întregii proceduri, astfel încât rezultatul expertizei să răspundă integral obiectivelor stabilite de instanța austriacă și să poată fi transmis fără întârzieri sau necesitatea completării probatoriului.

Rezultatul: masa succesorală, clarificată

Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că cererea de comisie rogatorie a fost executată integral, cu respectarea Regulamentului (UE) 2020/1783 și a dreptului procesual civil român, și a dispus transmiterea raportului de expertiză, împreună cu toate înscrisurile administrate, către instanța austriacă. Mai departe, instanța austriacă solicitantă urma să pună la dispoziția notarului public instrumentator și care solicitase derularea comisiei rogatorii, rezultatele procedurii, astfel încât moștenitoarea să poată obține certificatul de moștenitor.

Practic, moștenitoarea a obținut, prin intermediul unei singure proceduri coordonate de la distanță, exact ceea ce avea nevoie pentru finalizarea succesiunii din Austria: o evaluare oficială, opozabilă, a tuturor bunurilor imobile din România care intrau în masa succesorală — fără să fi fost nevoită să se deplaseze în țară sau să gestioneze personal corespondența cu instanța, primăria și expertul judiciar.

De ce contează acest tip de caz pentru dumneavoastră

Nu este un caz izolat. Cu o diasporă românească răspândită în toată Uniunea Europeană, tot mai multe familii se confruntă cu situații similare: un părinte, o rudă sau un apropiat decedat în România, cu moștenitori care trăiesc de ani buni în Austria, Germania, Italia, Spania sau alte state membre.

Un avocat cu experiență în dreptul internațional privat și în mecanismele de cooperare judiciară europeană poate transforma o procedură care pare, la prima vedere, blocată de distanță și de diferențele dintre sisteme de drept, într-un parcurs clar, cu termene previzibile și rezultate verificabile.

Dacă vă aflați într-o situație similară — o succesiune deschisă în afara României, cu bunuri imobile aflate pe teritoriul țării, sau, invers, aveți nevoie ca o instanță din România să obțină probe dintr-un alt stat membru UE — echipa Brisc Legal vă poate asista în:

  • identificarea bunurilor imobile din România aparținând unei persoane decedate;
  • reprezentarea dumneavoastră în fața instanțelor și autorităților române, pe toată durata procedurii, fără să fie necesară prezența dvs. fizică în țară;
  • coordonarea comisiilor rogatorii internaționale, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1783;
  • consultanță completă în materie de succesiuni internaționale și drept internațional privat.

Aveți o succesiune cu bunuri în România și moștenitori în străinătate? Programați o consultație cu echipa Brisc Legal și aflați care sunt pașii concreți pentru clarificarea situației dumneavoastră.


Întrebări frecvente

Ce este o comisie rogatorie internațională? Este mecanismul prin care o instanță dintr-un stat membru al Uniunii Europene solicită unei instanțe din alt stat membru să administreze, pe teritoriul acesteia din urmă, probele necesare unei proceduri judiciare aflate pe rolul primei instanțe (de exemplu, o expertiză, audierea unui martor sau obținerea unor înscrisuri).

Cum aflu ce bunuri imobile din România a lăsat moștenire o persoană decedată, dacă locuiesc în altă țară? Identificarea bunurilor se poate face prin solicitări adresate autorităților fiscale locale și registrelor de carte funciară, direct sau prin intermediul unui avocat care vă poate reprezenta în România, respectiv, dacă succesiunea se judecă în altă țară UE, prin mecanismul comisiei rogatorii internaționale.

Cât durează o procedură de comisie rogatorie internațională pentru identificarea și evaluarea unor bunuri imobile? Durata depinde de complexitatea cauzei (numărul de imobile, necesitatea unei expertize judiciare, corespondența cu autoritățile locale), dar se desfășoară, de regulă, în termene procedurale clare, prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/1783.

Este nevoie să mă deplasez în România pentru a-mi clarifica drepturile succesorale asupra unor bunuri din țară? Nu, în măsura în care sunteți reprezentat de un avocat în România. Reprezentarea legală permite gestionarea integrală a procedurii — de la accesul la dosar, până la urmărirea expertizei și primirea rezultatului — fără deplasări.

Contact: Telefon 0744 475 971  |  Str. Dorobanților nr. 14-16, Cluj City Center, et. 2, cam. 210, 400121, Cluj-Napoca  |  Email horatiu@brisc.ro

Alege echipa de avocați Brisc Legal din Cluj-Napoca pentru rezolvarea problemei tale juridice.

str. Dorobantilor, nr. 14-16
Cluj City Center
etaj 2, cam. 210
400121, Cluj-Napoca