Relevanța cazului
Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, conform prevederilor articolului 1349 Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale sunt existența faptei ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate între cele două precum și uneori, a vinovăției. Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale și repararea prejudiciului cauzat, este necesar ca persoana lezată să facă dovada neechivocă a îndeplinirii tututor condițiilor.
În cadrul unui litigiu pârâtul poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri. Echipa de avocați Brisc Legal coordonată de avocat Horațiu Brisc a reușit să identifice circumstanțele factuale și argumentele legale care au fundamentat respingerea cererii de chemare în garanție formulată de Municipiul Cluj-Napoca. Astfel, societatea chemată în garanție și reprezentată de echipa Brisc Legal a fost exonerată de la plata sumei de 15.000 euro, sarcina plății fiind stabilită Municipiului Cluj-Napoca.
Sinteza stării de fapt
În fapt, prin cererea de chemare în judecată înregistrată, reclamantul, minor la acel moment, a solicitat instanței, în contradictoriu cu Municipiul Cluj Napoca, prin Primar, obligarea acestuia la plata sumei de 20.000 EURO cu titlu de daune morale.
Reclamantul arată că s-a deplasat la terenul de baschet amplasat în Parcul Central „Simion Bărnuţiu” pentru un schimb de mingi cu doi prieteni. La una dintre turele de aruncare a mingii, reclamantul a efectuat manevra „slam dunk”, iar urmare a acestei manevre practicate în mod uzual în baschet, stâlpul coșului ancorat defectuos a cedat la punctul de contact cu solul, s-a rupt și s-a răsturnat către zona de joc.
Reclamantul a apreciat că responsabil pentru ancorarea defectuoasă a coșului de baschet este Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar, parcul precum și aparatura de joc și sport de care acesta dispune fiind situate pe domeniul public al municipiului.
În elaborarea apărării sale, Municipiul Cluj-Napoca a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, iar în subsidiar admiterea în parte a cererii de chemare judecată, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale solicitate. Totodată, Municipiul Cluj-Napoca a înțeles să împrocesueze societatea care efectua în mod curent lucrări de întreținere în privința echipamentelor municipalității, dat fiind că între municipiu și chemata în garanție s-a încheiat în anul 2017 un Acord cadru având ca obiect reparații și întreținere a aparatelor de joacă a dotarilor urbane existente pe raza Municipiului Cluj Napoca. În baza acestui acord cadru, au fost încheiate ulterior contracte de servicii.
Prezentarea și susținerea cazului
DERULAREA CAZULUI ÎN FAȚA PRIMEI INSTANȚE – JUDECĂTORIA CLUJ – NAPOCA
În fața primei instanțe, societatea chemată în garanție nu a fost reprezentată de echipa de avocați Brisc Legal, având o atitudine pasivă față de chemarea în garanție a Municipiului Cluj-Napoca. Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamat și a obligat Municipiul Cluj-Napoca la plata sumei de 15.000 euro cu titlu de daune morale pentru prejudiciul suferit de reclamant. În egală măsură, instanța de fond a admis cererea de chemare în garanție prin care Municipiul Cluj-Napoca a chemat în garanție societatea ce în faza apelului a apelat la serviciile juridice ale echipei noastre, și a obligat societatea la plata în favoarea Municipiul Cluj-Napoca a sumei de 15.000 euro.
SUSȚINEREA CAZULUI ÎN FAȚA INSTANȚEI DE APEL – TRIBUNALUL CLUJ
Ulterior comunicării hotărârii primei instanței către societatea chemată în garanție, aceasta a apelat la serviciile echipei de avocați Brisc Legal, specializați în litigii referitoare la angajarea răspunderii, în vederea formulării apelului.
Față de sentința primei instanțe, a formulat apel și Municipiul Cluj-Napoca.
Echipa de avocați Brisc Legal a formulat apel față de sentința civilă și față de încheierea instanței prin care s-a admis cererea de chemare în garanție a societății, solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în garanție.
În fundamentarea acestei cereri, avocații specializați în daune morale au arătat instanței motivele pentru care chemata în garanție trebuie exonerată de la plata sumei de 15.000 euro. În timp ce au arătat că, într-adevăr între chemata în garanție și municipiu s-a încheiat un acord cadru și alte contracte de servicii subsecvente, echipa de avocați a dovedit instanței, prin probele propuse și administrate, că natura viciului ce a afectat coșul de baschet a fost una structurală, ce nu putea și nu trebuia identificată de societatea potrivit obligațiilor contractuale.
Raportat la acest aspect, avocatul specializat în răspundere civilă contractuală a dovedit instanței că deficiența survenită la însăși structura de rezistență a consolei de baschet, nu poate fi imputată societății chemată în garanție, având în vedere că, prin acordul cadru, iar ulterior, prin contractele de servicii încheiate, obligația societății s-a limitat, la repararea și întreținerea aparatelor de joacă și a dotărilor urbane existente pe raza municipiului Cluj-Napoca la municipiului.
Avocatul specializat în angajarea răspunderii în caz de accident a arătat că este indiferent dacă societatea chemată în garanție avea obligaţia de a verifica şi a propune lucrări de reparație și întreținere ori avea obligaţia de a efectua doar lucrările solicitate de către achizitor, deoarece în prezenta cauză nu se poate imputa apelantei că nu a efectuat verificări şi nu a efectuat reparaţii la stâlpul de baschet din Parcul Central, întrucât acesta nu s-a prăbuşit datorită unor defecţiuni vizibile ci datorită nerespectării cerințelor de montare a stâlpului prin betonare la o adâncime de 50 cm, deci a unui viciu ascuns.
Echipa de avocați Brisc Legal a dovedit instanței că lucrările de la terenul de baschet reprezintă lucrări de construcții supuse condiționărilor specifice din Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 10/1995 și că factorii implicati în procesul de asigurare a calitătii în constructii sunt cei enumerați la art. 6 din lege, dar în niciun caz operatorii economici însărcinati cu reparatiile de întretinere uzuală a unei lucrări de construcţii.
În considerarea tuturor acestor aspecte, societatea chemată în garanție, prin avocat, a solicitat instanței să dispună obligarea municipiului să depună la dosarul cauzei contractul care a stat la baza lucrărilor de reabilitare și modernizare a terenului de baschet din Parcul Central și toate documentele existente în legătură cu lucrarea realizată, pentru identificarea obiectului si clauzelor contractuale, precum și a operatorului responsabil de montarea ansamblului, însă Municipiul Cluj-Napoca nu a depus niciodată la dosar aceste înscrisuri. Astfel, avocatul Horațiu Brisc a învederat instanței că o eventuală răspundere civilă contractuală putea fi angajată exclusiv în sarcina operatorului economic care a montat stâlpii de baschet la momentul lucrărilor inițiale de execuție sau producătorului stâlpului, iar nu în sarcina societății chemate în garanție.
SOLUȚIA INSTANȚEI DE APEL
Preluând argumentele elaborate de echipa de avocați Brisc Legal, instanța de apel a apreciat că soluţia primei instanţe în privinţa cererii de chemare în garanţie este greşită, astfel încât se impune schimbarea acestei soluţii și respingerea cererii de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în acord cu raționamentul dezvoltat de avocat Horațiu Brisc, că societatea chemată în garanție este absolvită de răspundere întrucât din probele administrate rezultă că montarea necorespunzătoare a stâlpului în platforma terenului de baschet angajează răspunderea executantului lucrărilor la terenul de baschet și a celor implicați în controlul calității anterior recepției la terminarea lucrărilor.
Instanța a reținut că în prezenta cauză nu se poate imputa societății că nu a efectuat verificări şi nu a efectuat reparaţii la stâlpul de baschet din Parcul Central, întrucât acesta nu s-a prăbuşit datorită unor defecţiuni vizibile, pe care apelanta le-ar fi putut identifica şi repara, ci datorită faptului că la montare nu au fost respectate cerinţele de fixare a stâlpului prin betonare la o adâncime de 50 cm, prevăzute în declaraţia de conformitate depusă în apel, ci a fost doar sudat de o placă prinsă de sol, astfel cum se observă în fotografiile depuse la fond.
SUSȚINEREA CAZULUI ÎN FAȚA INSTANȚEI DE RECURS – CURTEA DE APEL CLUJ
Față de decizia pronunțată de Tribunalul Cluj, a formulat recurs Municipiul Cluj-Napoca, fiind nemulțumit de soluția instanței de apel. Municipiul Cluj-Napoca a solicitat față de soluția pe fond admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea apelului, rejudecarea cauzei și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Față de soluția privind respingerea cererii de chemare în garanție, a solicitat menținerea în parte a soluției pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca privind cererea de chemare în garanție.
Recursul municipiului Cluj-Napoca fost întemeiat pe motivele de casare de la articolul 488 din Codul de procedură civilă, constând în depășirea atribuțiilor puterii judecătorești de către instanță, încălcarea de către instanță a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, a lipsei motivelor pe care se întemeiază hotărârea și, în fine, a încălcării sau aplicării greșite a normelor de drept material.
Față de aceste susțineri, echipa de avocați Brisc Legal a arătat că toate motivele de casare au fost invocate în mod formal de către municipiu, acesta din urmă criticând, în esență, modalitatea în care instanța de apel a analizat probele existente la dosarul cauzei. Avocații de drept civil Brisc Legal au arătat că aspectul aprecierii probelor de către instanța de apel nu poate face obiectul cenzurii recursului, instanța de recurs fiind limitată la analizarea unor motive de nelegalitate, iar nu de eventuală netemeinicie, ale hotărârii recurate.
Împrejurarea că instanța de apel, în urma analizării susținerilor părților și a materialului probatoriu existent la dosarul cauzei și-a format o altă convingere asupra utilității probelor decât instanța de fond, alta decât cea agreată de municipiul Cluj-Napoca, nu echivalează cu nelegalitatea ori cu netemeinicia soluției pronunțate prin decizia recurată.
SOLUȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Instanța de recurs a reținut că recursul este o cale extraordinară de atac, iar analiza instanţei este limitată de situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond, pe care nu o poate modifica, potrivit efectului cumulat al art. 483 alin. (3) şi art. 488 Cod procedură civilă. Altfel spus, instanţa de recurs nu poate reţine că din probele administrate rezultă o altă stare de fapt, în contra celor reţinute de instanţa de apel.
În acord cu argumentele expuse anterior, instanța de recurs a reținut că toată critica recurentului municipiul Cluj-Napoca vizează cu precădere starea de fapt reţinută de către instanţa de apel, pe care instanța de recurs nu o poate modifica, astfel că a respins recursul formulat și a obligat municipiul la plata, în favoarea societății chemate în garanție, a cheltuielilor de judecată.