Admiterea cererii de chemare în judecată și anularea parțială a HCL nr. 493/2014 adoptată de Consiliul Local a Municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce privește instituirea unei servituți de utilitate publică ce greva terenurile reclamanților și obligarea Primarului la reanalizarea documentației tehnice care a stat la baza cererii de emitere a autorizației de construire, respinsă inițial de autoritatea locală, fără a se lua în considerare servitutea de utilitate publică care a grevat imobilul ce avea destinația de drum, aparținând unuia dintre reclamanți.
Sinteza stării de fapt
În fapt, reclamanții sunt proprietarii unor terenuri situate în intravilanul Municipiului Cluj-Napoca. Din certificatele de urbanism aferente a reieșit că aceste imobile erau grevate de servituți de utilitate publică, conform art. 25 din Regulamentul Local de Urbanism (RLU) astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 737/2017. Din acest motiv, unuia dintre reclamanți i-a fost refuzată solicitarea de eliberare a unei autorizații de construire pe terenul în cauză.
Prin Hotărâre de Consiliu Local nr. 493/2014 a fost aprobată documentația „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca” și Regulamentul Local de Urbanism cu valabilitate de 10 ani, prevăzându-se că anumite suprafețe de teren au destinația unor servituți de utilitate publică, printre care și porțiuni din terenurile aflate în proprietatea reclamanților.
Pentru protejarea intereselor legitime, proprietarii acestor terenuri, asistați și reprezentați de avocați specializați în imobiliare și urbanism, s-au adresat instanțelor de judecată, în contradictoriu cu Consiliul Local și Primarul Mun. Cluj-Napoca și au solicitat anularea parțială a actelor administrative ce le limitau drepturile.
Soluția instanței de judecată
Judecând în primă instanță, Tribunalul Cluj a reținut că deși art. 46, alin. 2, lit. d din Legea nr. 350/2001 îndreptățește pârâții să elaboreze Planul Urbanistic General care să cuprindă, delimitarea zonelor afectate de servituți publice, aceste servituți nu pot fi altele decât cele prevăzute de dreptul comun în materie, respectiv Codul civil. Acest act normativ nu reglementează nicio servitute cu titlu gratuit în favoarea autorității locale, nici măcar în contextul în care se urmărește extinderea rețelei de transport în comun sau lărgirea unor străzi existente.
Astfel, tribunalul a reținut că în lipsa unei prevederi legale care să reglementeze o limitare a dreptului de proprietate privată în vederea dezvoltării rețelei de transport, dispozițiile atacate de reclamanți, din cadrul PUG și RLU aferent, duc în realitate la o expropriere de facto a terenurilor proprietate privată, fără a fi respectate dispozițiile Legii nr. 255/2010.
Soluția de la nivelul primei instanțe a fost favorabilă reclamanților, constatându-se că prin modul în care s-a reglementat regimul urbanistic al terenurilor respective, s-a instituit o limitare a dreptului de proprietate privată fără fundament legal. Prin urmare, tribunalul a anulat în parte HCL nr. 493/2014, în ceea ce privește servitutea de utilitate publică care a grevat imobilul cu destinația de drum. Totodată, raportat la faptul că art. 25 din RLU astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 737/2017 a fost anulat anterior prin alte hotărâri judecătorești definitive, instanța a constatat că nu mai există impedimentul invocat inițial de autoritatea locală pentru respingerea solicitării reclamantului și a obligat Primarul Mun. Cluj-Napoca la emiterea autorizației de construire.
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca a formulat recurs. În judecarea căii de atac, Curtea de Apel Cluj a modificat parțial sentința primei instanțe, și a dispus exclusiv obligarea autorității locale la reanalizarea documentației tehnice care a stat la baza cererii de emitere a autorizației de construire, deoarece decizia de respingere a emiterii autorizației a fost luată prin raportare la un motiv ce a făcut primăria să nu mai analizeze legalitatea pe fond a cererii. Oricum, în urma înlăturării pe cale judiciară a acestui motiv de refuz, în executarea hotărârii judecătorești, Primarul Mun. Cluj-Napoca a emis autorizația de construire.