Comercial

Studiu de caz – litigiu derivat din controlul Curții de Conturi: Respingerea cererii de chemare în judecată având ca obiect recuperarea prejudiciului constatat de Camera de Conturi Cluj dat fiind că reclamantul autoritate publică nu a reușit să dovedească existența faptei ilicite a societății contractante, componentă obligatorie pentru angajarea răspunderii delictuale

Starea de fapt

În fapt, persoana juridică reprezentată a încheiat cu o autoritate publică un contract de prestări servicii având ca obiect lucrări de dirigenție de șantier pentru o perioada limitată de 8 luni și un preț fix. Ulterior, a fost încheiat un act adițional prin care s-a prelungit durata contractului inițial cu încă 3 luni, fapt datorat nefinalizării lucrărilor de reabilitare de către societatea ce le executa.

Ulterior, între societatea ce asigura serviciile de dirigenție de șantier și autoritatea în cauză s-a încheiat un alt contract de prestări servicii având un obiectiv în strânsă legătură cu cel anterior, dar diferit de acesta.

În urma unui control Camera de Conturi Cluj,  a constatat că pentru primul contract au fost decontate trei luni în plus față de contract și că încheierea celui de al doilea contract nu se justifică deoarece acele servicii ar face obiectul primului contract încheiat, prețul fiind stabilit pe obiectivul de investiții și nu pe lună, stabilit că prin plățile suplimentare au fost cauzat autorității contractante un prejudiciu ce se impune a fi recuperat.

Ca urmare a controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, autoritatea publică a chemat în judecată societatea reprezentantă de BRISC LEGAL (avocați din Cluj specializații în litigii derivate din controlul Curții de Conturi) ce asigura serviciile de dirigenție de șantier.

În apărarea clientului am solicitat respingerea acțiunii invocând în mod prioritar greșita fundamentare în drept a cererii de chemare în judecată dar și criticând interpretarea abuzivă a clauzelor contractului făcută de Camera de Conturi Cluj. Pe fondul cauzei am susținut că societatea a fost îndreptățită să încaseze sumele în cauză deoarece între părți existau raporturi contractuale valabil încheiate și necontestate. Am arătat că încheierea actelor adiționale de majorare a prețului și perioadei contractuale s-a datorat nefinalizării lucrărilor de reabilitare de către firma ce se ocupa cu executarea lucrărilor. Deoarece societatea reprezentată efectua lucrări de dirigenție de șantier, activitate ce impunea supravegherea și avizarea lucrărilor, este evident faptul că atâta timp cât lucrarea de reabilitare nu a fost finalizată se impunea în mod corelativ și suplimentarea serviciilor de dirigenție.

Poziția Tribunalului Cluj-Napoca

Soluția de la nivelul Tribunalului Cluj, pronunțată în primă instanță, a fost negativă pentru client. Instanța de fond a reținut faptul că în mod corect a statuat Curtea de Conturi că primul contract a fost decontat 3 luni în plus în baza actului adițional. Cu privire la al doilea contract, instanța a considerat că în mod temeinic s-a reținut de către Curtea de Conturi faptul că încheierea celui de al doilea contract de prestări servicii este nejustificată deoarece „aceste servicii fac obiectul primului contract încheiat, prețul fiind stabilit pe obiectiv de investiții și nu lunar.”

Împotriva acestei soluții nefavorabile societății reprezentate, am formulat calea de atac a recursului, aceasta fiind judecată de Curtea de Apel Cluj. Prin recurs am criticat faptul că Tribunalul Cluj, în calitate de instanță de fond, nu a ținut cont la emiterea sentinței de unele aspecte de drept invocate de noi în cursul judecății în primă instanță, circumstanță ce determină caracterul nemotivat al hotărârii.

În concret am susținut că autoritatea publică a solicitat obligarea societății la returnarea anumitor sume pretins plătite în afara cadrului contractual prin fundamentarea acțiunii în baza art. 1381 și art. 1385 Cod civil, respectiv norme ce prevăd repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale. Prin urmare am arătat că temeiul juridic indicat de intimată nu corespunde motivelor de fapt invocate și scopului urmărit, datorită introducerii acțiunii în instanță și fundamentarea pretențiilor pe un temei de drept eronat, care nu corespunde raportului juridic din care derivă eventualul prejudiciu aferent pretinsei plăți nelegale efectuate din bugetul public.

Poziția Curții de Apel Cluj

Curtea de Apel Cluj a decis să analizeze cu prioritate aceste critici de nelegalitate și astfel a reținut faptul că prima instanță nu a oferit niciun răspuns, fie și el implicit cu privire la susținerile pe care le-am făcut încă din faza de fond a litigiului. Astfel, s-a constat că prima instanță a încălcat prevederile art. 425, alin. 1, lit. b Cod de procedură civilă, potrivit căruia în hotărârea pronunțată de instanța de fond ar fi trebuit să se arate toate motivele pentru care sunt înlăturate cererile părților și  a procedat, în consecință, la rejudecarea cauzei. În rejudecare, Curtea de Apel Cluj a reținut cu claritate faptul că autoritatea publică și-a întemeiat acțiunea pe instituția răspunderii civile delictuale, însă nu a fost în măsură să dovedească existența unei fapte ilicite. În consecință cererea de chemare în judecată a fost respinsă și societatea reprezentată de avocații specializați în litigii de contencios administrativ (inclusiv Curtea de Conturi) nu a mai fost obligată să restituie sumele solicitate.