Procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență are la bază un mecanism colectiv de verificare și ierarhizare a creanțelor care urmează a fi valorificate în procedură.
Contestațiile reprezintă instrumentul procesual prin care părțile interesate (în special creditorii, dar și debitorul, administratorul/lichidatorul judiciar sau alte persoane interesate) pot contesta în fața judecătorului sindic înscrierile în diferitele tabele de creanțe, refuzul de a înscrie în tabel a creanțelor creditorilor, măsurile luate sau refuzul de a lua măsuri în cadrul procedurii de către administratorul/lichidatorul judiciar, ș.a.
Astfel, pe calea contestației, cel interesat poate contesta înscrierea/neînscrierea unei creanțe, dar și cuantumul sumei înscrise ori rangul de preferință. De asemenea, cel interesat poate contesta anumite măsuri administrative dispuse pe parcursul procedurii.
Prin contestații se urmărește asigurarea întocmirii corecte a masei credale, dar și protejarea drepturilor părților în contextul unei proceduri colective cu efecte extinse.
Legea prevede termene scurte, ce adesea se calculează de la efectuarea unor publicații în Buletinul Procedurilor de Insolvență și reguli speciale de competență pentru soluționarea acestor contestații, tocmai pentru a păstra eficiența procedurală.
TIPOLOGIA CONTESTAȚIILOR PREVĂZUTE ÎN LEGEA NR. 85/2014
Există mai multe tipuri de contestații reglementate direct sau izvorâte din dispozițiile Legii nr. 85/2014. Cele mai întâlnite sunt:
- Contestația la tabelul preliminar de creanțe [art. 111 Legea nr. 85/2014] – contestarea înscrierilor sau neînscrierilor în tabelul preliminar.
- Contestația la tabelul definitiv de creanțe [art. 113] – contestarea înscrierilor/neînscrierilor după definitivarea tabelului de creanțe.
- Contestația la tabelul suplimentar [art. 146 alin. (4)] – vizează creanțele născute după data deschiderii procedurii care sunt acceptate/respinse în tabelul suplimentar.
- Contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar [art. 59 alin. (5)–(7)] – când partea consideră că o măsură este nelegală sau nejustificată (ex.: refuzul de a încheia contractul de vânzare în formă autentică în temeiul unui antecontract de vânzare-cumpărare; recunoașterea sau nerecunoașterea calității de creanță curentă, efectuarea de plăți din averea debitorului, etc.).
CÂND ȘI CUM SE EXERCITĂ CONTESTAȚIA?
1. Contestația la tabelul preliminar de creanțe [art. 111 Legea nr. 85/2014]
Obiectul contestației
Contestația la tabelul preliminar urmărește corectarea tabelului preliminar întocmit de practicianul în insolvență (administrator judiciar/lichidator) în privința înscrierii, înscrierii greșite sau neînscrierii unei creanțe sau a dreptului de preferință a acestei creanțe. Poate fi formulată de creditori, de debitor sau de orice persoană interesată. Scopul imediat este înscrierea unei creanțe în caz de refuz din partea practicianului în insolvență, radierea unei creanțe greșit înscrise (de exemplu a unui alt creditor) sau corectarea cuantumului creanței/ a rangului acesteia.
Aspecte procedurale
Contestația ia forma unei cereri adresate instanței de judecată și generează formarea unui dosar asociat în cadrul procedurii de insolvență a societății debitoare. Pentru formularea contestației este necesară plata unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 200 lei [art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013].
Legea prevede un termen strict: termenul pentru formularea contestației la tabelul preliminar este de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) [ex: art. 111 alin. (2) Legea nr. 85/2014]. Nerespectarea termenului imperativ de 7 zile conduce la respingerea, ca tardivă, a contestației și pierderea dreptului de a mai supune judecății chestiunea litigioasă. Pentru respectarea termenului este necesară urmărirea strictă și continuă a Buletinului (BPI), iar din acest motiv recurgerea la asistență juridică de specialitate este recomandată pentru reușita unei contestații. Echipa BRISC LEGAL deține logistica necesară pentru a urmări în BPI procedura de insolvență în a unei societăți debitoare aflate insolvență sau faliment și a primi în mod automat notificări în legătură cu publicările aferente, astfel încât acțiunea de instanță să poată fi exercitată în termenul legal.
Contestația se înregistrează la grefa Tribunalului care a deschis procedura de insolvență, fiind de competența judecătorului sindic învestit să soluționeze întregul dosar de insolvență. Dispozițiile legale prevăd că toate contestațiile la tabelul preliminar se soluționează simultan, printr-o singură hotărâre [art. 111 alin. (6) teza I Legea nr. 85/2014]. Dacă însă contestația formulată de un creditor necesită administrarea unui probatoriu complex, ce presupune un timp mai îndelungat (ex. expertiză tehnică judiciară), judecătorul sindic va înscrie provizoriu creditorul contestator (înscrierea provizorie în tabel), pentru a nu bloca procedura de insolvență și pentru a respecta termenul-limită de un an al perioadei de observație în procedura de insolvență [art. 112 alin. (3) Legea nr. 85/2014]. Creditorul înscris provizoriu va avea toate drepturile prevăzute de lege, cu excepția dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire, acestea urmând a fi consemnate într-un cont unic până la definitivarea creanței [art. 111 alin. (6) ultima teză Legea nr. 85/2014].
Sentința pronunțată de judecătorul sindic nu este definitivă, creditorii și părțile interesate având la dispoziție calea de atac a apelului, apelul urmând a fi judecat de instanța ierarhic superioară (Curtea de Apel).
Jurisprudență
– Contestație formulată de un creditor, admisă pe motivul dovedirii intervenției unei cauze de întrerupere a cursului prescripției dreptului de a obține executarea silită: Sentința civilă ###/2024 din 22.03.2024 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
– Contestație formulată de un creditor, admisă: lichidatorul judiciar trebuia să înscrie creanța garantată cu titlu provizoriu până la evaluarea garanțiilor: Sentința civilă nr. ###/2022 din 03.05.2022 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
– Contestație admisă: creanță înscrisă greșit sub condiție suspensivă, trebuind a fi înscrisă simplă: Sentința civilă nr. ###/2021 din 09.03.2021 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
– Contestație formulată de un creditor față de creanța altui creditor înscrisă în tabelul preliminar, deși declarația de creanță a fost depusă tardiv: Sentința civilă nr. ###/2025 din 11.07.2025 pronunțată de Tribunalul Ilfov.
– Contestație formulată de creditorul a cărui creanță a fost respinsă pe motivul lipsei depunerii documentelor justificative însoțitoare a declarației de creanță. Contestație admisă deoarece creanța poate fi dovedită cu înscrisurile justificative depuse în contestație, creditorul nefiind decăzut din dreptul de a-și dovedi pretenția: Sentința civilă nr. ###/2025 din 10.04.2025 pronunțată de Tribunalul București.
– Contestație formulată de debitorul în insolvență împotriva înscrierii în tabelul preliminar a creanței fiscale contestate înaintea instanței de contencios fiscal: înscrierea doar provizorie a creanței în temeiul art. 102 alin. (8)1 din Legea nr. 85/2014: Sentința civilă nr. ###/2025 din 16.04.2025 pronunțată de Tribunalul București.
– Contestație formulată de un creditor împotriva creanței altor creditori, asociați ai societății, înscriși în tabelul preliminar pentru plata dividendelor. Creanța corespunzătoare dividendelor nu este anterioară deschiderii procedurii raportat la data Adunării Generale a Asociaților. Admiterea contestației cu consecința înlăturării din tabel a altui creditor: Sentința civilă nr. ###/2025 din 30.06.2025 pronunțată de Tribunalul Sălaj.
– Contestație formulată de creditor fără asistență juridică, respinsă ca tardivă: Sentința civilă nr. ###/2023 din 20.12.2023 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș.
– Contestație formulată de creditorul salariat: creanță dovedită, contestație admisă: Sentința civilă nr. ###/2024 din 11.10.2024 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
– Contestație formulată de creditor, admisă pe motivul respingerii eronate a creanței reprezentând dobândă legală pe motivul necuantificării acesteia: Sentința civilă nr. ###/2023 din 28.02.2023 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
2. Contestația la tabelul definitiv de creanțe [art. 113 Legea nr. 85/2014]
Obiectul contestației
Contestația la tabelul definitiv vizează situații în care, după întocmirea tabelului definitiv (care urmează soluționării contestațiilor la tabelul preliminar), se descoperă existența unui fals, dol sau a unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute [art. 113 alin. (1) Legea nr. 95/2014].
Aspecte procedurale
Contestația la tabelul definitiv poate fi formulată „și până la închiderea procedurii”, dar cu condiția respectării unui termen de 15 zile de la data la care partea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situația ce determină promovarea contestației [art. 113 alin. (2)]. Condițiile sunt stricte: trebuie identificate cazuri clare (fals, dol, erori esențiale, titluri noi). Procedural, instanța competentă este tot judecătorul-sindic (instanța de insolvență).
Contestațiile la tabelul definitiv sunt, în esență, o cale extraordinară de control asupra masei credale. Judecătorul-sindic va fi vigilent la posibile abuzuri sau la contestații la tabelul preliminar depuse tardiv, camuflate în contestații la tabelul definitiv. Hotărârile instanțelor care admit astfel de contestații au la bază în general probe noi sau dovezi clare de fals/dol/eroare esențială.
Jurisprudență
Există decizii de instanță în care contestații la tabelul definitiv au fost admise— în special când au fost aduse dovezi de natură să arate că înscrierea inițială s-a făcut pe unor titluri judecătorești necunoscute anterior. Amintim:
– Judecătorul sindic a admis contestația la tabelul definitiv și a înlăturat din tabelul definitiv creanța Administrației Județene a Finanțelor Publice pe motiv că ulterior întocmirii tabelului preliminar s-a descoperit soluționarea favorabilă a unei contestații formulate de Direcția de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor, formulate de societatea debitoare: Sentința civilă nr. ###/2025 din 04.06.2025 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
– Contestație împotriva tabelului definitiv, admisă pe motivul întocmirii eronate a tabelului definitiv, anterior soluționării definitive a contestației la tabelul preliminar: Sentința civilă nr. ###/2025 din 31.01.2025 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
3. Contestația la tabelul suplimentar [art. 146 alin. (4) Legea nr. 85/2014]
Obiectul contestației
Tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după deschiderea procedurii generale și până la data începerii falimentului [art. 5 pct. 70]. Contestațiile la acest tabel privesc acceptarea/respingerea cererilor de înscriere a acestor creanțe în tabelul suplimentar, cuantumul sau rangul lor.
Aspecte procedurale
Contestațiile la tabelul suplimentar sunt reglementate similar contestațiilor la tabelul preliminar, dar aplicarea practică trebuie văzută în contextul împlinirii perioadei de observație sau a eșecului unui plan de reorganizare, urmate de falimentul debitoarei. Contestația se exercită în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului suplimentar [art. 146 alin. (2) lit. c)]. Creanțele înscrise în tabelul suplimentar ca urmare a admiterii contestațiilor urmează să fie înscrise în tabelul definitiv consolidat de creanțe [art. 5 pct. 68].
Competența de soluționare revine tot judecătorului-sindic, iar hotărârea pronunțată poate fi atacată cu apel la instanța ierarhic superioară.
Jurisprudență
– Contestație formulată de un creditor împotriva înscrierii altui creditor în tabelul suplimentar: creanța nu îndeplinește condiția de a fi ulterioară deschiderii procedurii de insolvență: Sentința civilă nr. ###/2025 din 10.07.2025 pronunțată de Tribunalul București.
4. Contestația împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar [art. 59 alin. (5) Legea nr. 85/2014]
Obiectul contestației
Administratorul/lichidatorul judiciar are obligația de a conduce procedura de insolvență, revenindu-i o serie de atribuții. Exercitarea atribuțiilor pot include măsuri luate pe parcursul perioadei de observație sau pe parcursul falimentului, precum denunțarea sau dimpotrivă, executarea unor contracte aflate în derulare la data deschiderii procedurii de insolvență, numirea unor evaluatori pentru evaluarea garanțiilor sau a activelor, valorificarea acestora, recunoașterea la plată a creanțelor curente, efectuarea unor plăți, recuperarea creanțelor debitorului în insolvență, soluționarea cererilor de acoperire a creanțelor garantate etc.
Art. 59 din Legea nr. 85/2013 (art. 63 alin. (1), pentru cazul lichidatorului judiciar în cadrul procedurii falimentului) instituie obligația administratorului/lichidatorului judiciar de a întocmi un raport de activitate lunar în care să raporteze judecătorului sindic activitățile desfășurate între termenele de judecată acordate de judecătorul sindic (aproximativ la 120 de zile) cu scopul de a controla procedura de insolvență. Împotriva măsurilor acestuia cei interesați pot formula contestații la judecătorul-sindic [art. 59 alin. (5)].
Această cale oferă o protecție rapidă împotriva măsurilor practicianului în insolvență care pot afecta poziția unor creditori sau interese ale debitorului. Procedura accelerată reflectă necesitatea unei intervenții rapide în contextul măsurilor organizatorice/decizionale care pot influența patrimoniul debitorului.
Aspecte procedurale
Și această contestație se depune în termen scurt (7 zile de la publicarea extrasului în BPI) și se soluționează de judecătorul-sindic, printr-o hotărâre supusă apelului la instanța ierarhic superioară (Curtea de Apel).
Jurisprudență
Literatura de specialitate și practica instanțelor au elaborat interpretări privind limitele aplicabilității art. 59 (de ex.: dacă se poate extinde pentru contestarea raportului asupra cauzelor stării de insolvență) — există opinii în sensul că textul trebuie interpretat restrâns: contestația vizează măsura concretă luată de practician, nu orice act de administrare/raport. Cu toate acestea, contestația a fost considerată admisibilă în numeroase situații, din care amintim:
– Contestarea măsurii administratorului judiciar de amânare a actualizării tabelului de creanțe ulterior rămânerii definitive a măsurii privind înscrierea creanțelor creditorilor contestatori în tabelul de creanță – contestație admisă cu consecința obligării la actualizarea tabelului și publicarea lui în BPI: Sentința civilă nr. ###/2025 din 15.05.2025 pronunțată de Tribunalul Sălaj.
– Contestarea refuzului de a încheia în formă autentică a contractului de vânzare, în temeiul antecontractului (promisiunii) de vânzare, în temeiul art. 131 Legea nr. 85/2014. Contestație admisă în apel: Decizia civilă nr. ###/2025 din 10.04.2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești. În același sens: Sentința civilă nr. ###/2025 din 21.07.2025 pronunțată de Tribunalul Iași.
– Contestație împotriva raportului de activitate: interpretarea lato sensu a textului art. 59 alin. (5) în sensul că vizează atât măsurile ce au fost luate, cât și cele care ar fi trebuit luate: Sentința civilă nr. ###/2023 din 15.06.2023 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
– Contestație împotriva refuzului de plată a creanței curente, admisă: Sentința civilă nr. ###/2021 din 09.09.2021 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj.
5. Alte contestații prevăzute de legea insolvenței
Pe parcursul procedurii de insolvență creditorii sau persoanele interesate au la dispoziția calea contestației și în alte situații. Printre acestea amintim:
- Contestația debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii [art. 45 alin. (1) lit. b); art. 72 alin. (3)] – contestarea a însăși stării de insolvență de către debitor atunci când debitorul apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile deschiderii procedurii de insolvență;
- Contestații asupra legalității hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deține mai mult de 50 % din valoarea creanței de desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar [art. 45 alin. (1) lit. e); art. 57 alin. (6)] – contestarea calității de administrator/lichidator judiciar a celui desemnat atunci când desemnarea acestuia este nelegală;
- Contestații împotriva calculului făcut de administratorul/lichidatorul judiciar pentru creanțele ce nu au o valoare monetară calculată sau a căror valoare este supusă modificării [art. 107 alin. (1)].
- Contestații împotriva planului de distribuire a fondurilor obținute din lichidare și încasarea de creanțe [art. 160 alin. (5)]. Un asemenea exemplu puteți parcurge în studiul de caz accesibil aici.
- Contestații împotriva acțiunilor, măsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor [art. 51 alin. (6)].
Concluzii și practici recomandate
- Atenție la termene. Un element constant în Legea nr. 85/2014 este introducerea unor termene foarte scurte (7 zile pentru contestațiile la tabelul preliminar, tabelul suplimentar, precum și la art. 59 pentru măsurile practicianului în insolvență). Nerespectarea acestor termene duce, în practică, la respingerea ca tardivă a contestației, deci la pierderea posibilității de intervenție a judecătorului-sindic cu scopul respectării dreptului părții. Jurisprudența insistă pe aplicarea riguroasă a termenelor. Cu toate acestea, repunerea în termenul de contestare poate avea loc când sunt prezentate motive temeinice, ce nu sunt imputabile părții care exercită tardiv contestația. În ceea ce privește înscrierea în tabelul preliminar, se va reține că termenul de formulare a cererii curge de la data notificării expediate în acest sens de către administratorul judiciar. În practică se întâlnește situația în care un creditor să nu fi fost notificat în acest sens, prev. art. 42 alin. (3) din lege prevăzând că un astfel de creditor va fi considerat de drept în termenul de depunere a cererii de admitere la masă credală, urmând să preia procedura din stadiul în care se află la momentul înscrierii. Așadar, termenul scurt de 7 zile impune vigilență: creditorii sau persoanele interesate trebuie să urmărească publicarea în BPI și să formuleze contestațiile în termen.
- Respectarea formalităților. Spre deosebire de cererile adresate instanțelor de drept comun, cererile formulate în cadrul procedurii de insolvență presupun un grad mai ridicat de formalism al cărui nerespectare atrage sancțiuni drastice. De exemplu, art. 401 din lege impune obligativitatea comunicării cererilor/contestațiilor către partea adversă, precum și a depunerii dovezii de comunicare, sub sancțiunea aplicării unei amenzi judiciare. Regula este menită să asigure celeritatea soluționării cererilor în insolvență.
- Probele contează decisiv. Admisibilitatea/soluționarea pe fond depind puternic de probe: titluri executorii, acte autentice, dovezi privitoare la fals sau dol sau înscrisuri justificative ale creanțelor sau chiar expertize judiciare.
Este imperios a recurge la remediile legale corespunzătoare. Succesul unei contestații formulate de creditori și cei interesați depinde de respectarea rigorilor și formalităților legii. Nerespectarea acestora atrage adesea respingerea contestațiilor fără ca judecătorul-sindic să examineze pe fond pretenția dedusă judecății, iar din acest motiv asistența juridică este recomandată.